Teoria conflictului social
Teoria conflictului social este o justificare teoretică a conflictului .
Contextul și geneza teoriei conflictelor sociale
Cu mult înainte de nașterea oficială a sociologiei , existau teorii care considerau societatea ca pe un conflict sau o luptă organizată între indivizi și grupuri sociale, între diferitele pături sociale ale societății, între diferite țări, religii, generații, genuri etc. Așa că celebrul filosof englez Thomas Hobbes În opinia sa, el admite un mare element de conflict în toate relațiile sociale, nu se îndoiește că „omul este un lup pentru om”, iar în societate starea naturală este „războiul tuturor împotriva tuturor”. La sfârşitul secolului al XIX-lea. Herbert Spencer a concluzionat că societatea selectează ce este mai bun dintre cei mai buni printr-un proces de selecție naturală. Contemporanul lui Spencer, Karl Marx , a formulat o viziune diferită asupra acestei probleme. El a sugerat că comportamentul social ar putea fi cel mai bine explicat ca un proces de conflict. Marx s-a concentrat pe lupta diferitelor clase din societate.
Diferențele dintre teoriile prezentate de Hobbes , Spencer și Marx indică influența decisivă a unităților originale de analiză asupra cursului cercetării. În timp ce clasele economice erau în primul rând unitățile de analiză ale lui Marx, Hobbes și Spencer au acordat mai multă atenție relației dintre indivizi și societate. Cu toate acestea, paradigma conflictului nu se limitează la analiza economică. Eminentul teoretician german Georg Simmel a fost, în special, interesat de studiul conflictului în grupuri mici. El a observat că conflictele dintre membrii unui grup strâns înrudit tind să fie mai intense decât conflictele dintre persoanele care nu împărtășesc un sentiment comun de apartenență la același grup.
Concepte de bază ale teoriei conflictului social
Conceptele lui L. Coser
- societatea este inerentă inegalității sociale inevitabile = nemulțumirea psihologică constantă a membrilor săi = tensiunea în relațiile dintre indivizi și grupuri (emoțional, tulburare psihică) = conflict social;
- conflictul social ca tensiune între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie în concordanță cu ideile anumitor grupuri sociale sau indivizi;
- conflictul social ca luptă pentru valori și pretenții la un anumit statut, putere și resurse, o luptă în care obiectivele adversarilor sunt neutralizarea, deteriorarea sau distrugerea unui adversar.
Modelul conflictual al societății al lui R. Dahrendorf
- schimbări sociale constante în societate, experiența conflictului social;
- orice societate se bazează pe constrângerea unora dintre membrii săi de către alții = inegalitatea pozițiilor sociale în raport cu distribuția puterii;
- diferența de poziție socială a diferitelor grupuri sociale și indivizi provoacă frecări reciproce, contradicții = ca urmare - o schimbare a structurii sociale a societății însăși.
Teoria generală a conflictului a lui Kenneth Boulding
- toate conflictele au modele comune de dezvoltare = studiul și analiza lor detaliat oferă o oportunitate de a crea o teorie generală - o „teorie generală a conflictului”, care va permite societății să controleze conflictele, să le gestioneze, să prezică consecințele acestora;
- Boulding susține că conflictul este inseparabil de viața socială (în natura umană - dorința de a lupta cu propriul soi);
- Conflict - o situație în care fiecare parte încearcă să ia o poziție incompatibilă și opusă intereselor celeilalte părți;
- 2 aspecte ale conflictului social: static și dinamic. Static - analiza părților (subiecților) conflictului (indivizi, organizații, grupuri) și relația dintre acestea = clasificare: etnic, religios, profesional. Dinamic - studiază interesele părților ca forțe motivatoare în comportamentul conflictual al oamenilor = determinarea dinamicii conflictului = există un set de răspunsuri ale părților la stimuli externi.
Vezi și
Literatură
- Marx, Karl. 1971. Prefaţă la O contribuţie la critica economiei politice, Tr. SW Ryanzanskaya, editat de M. Dobb. Londra: Lawrence & Whishart.
- Skocpol, Theda. 1980. State și revoluții sociale: o analiză comparativă a Franței, Rusiei și Chinei. New York: Cambridge University Press.
- Wallerstein, Immanuel M. 1974. The Modern World-System: Capitalist Agriculture and the Origins of the European World-Economy in the Sixteenth Century. New York: Academic Press.
- 1980. The Modern World-System II: Mercantilism and the consolidation of the European World-Economy, 1600-1750. New York: Academic Press.
- Marx, K. en F. Engels (1848). Manifest der Kommunistischen Partei. Londra: JE Burghard.