Tizvi

Tízvi ( greacă Θίσβη [2] ) este un sat din Grecia , pe locul vechiului oraș Thisbe [3] [4] . Situat la o altitudine de 158 de metri deasupra nivelului mării [1] între Muntele Helikon și Golful Corint, la 22 de kilometri sud-est de Levadia , la 31 de kilometri sud-vest de Teba și la 72 de kilometri nord-vest de Atena . Inclus în comunitatea (dim) din Teba în unitatea periferică a Beoției din periferia Greciei Centrale . Populație 183 locuitori conform recensământului din 2011 [2] .

Drumul național 3 trece la nord de satTeba - Levadia.

Istorie

Orașul antic Thisbe , Thisbe, de asemenea Thisbe [5] , Thisbe ( Θίσβαι ) era situat în partea de sud-vest a Beoției , la poalele sudice ale Helikonului între dealurile Paleokastro ( Παλαιόκαστρο ) și Neokastro ( [ Νρεοα , ) σ la vest de Thespiae , la câteva minute de mers pe jos de malul mării, în stâncile cărora trăiesc mulți porumbei sălbatici ; de aceea Homer îl numește pe Thisbe παλυτρήρων Θίσβη „iubit de turmele de porumbei” [3] [5] [7] . În vechea acropole de pe dealul Paleokastro [6] a existat un templu al lui Hercule și era sărbătorită Heracleia( Ηράκλεια ) [8] , au fost venerati și Dionysos și Hermes [4] . Numit după nimfa beoțiană Thisbe [3] [9] [4] .

Zona a fost locuită din aproximativ 2000 î.Hr. e., după cum o demonstrează descoperirile arheologice și rămășițele de ceramică . A existat o așezare miceniană semnificativă în zona Tizvi . morminte de cameră, care au fost găsite în zonă, oferă o idee despre densitatea mare a populației din perioada micenică (sec. XIV-XIII î.Hr.). În perioada clasică , până la bătălia de la Cheronea din 338 î.Hr. e., Thisbe a aparținut regiunii Thespian ( Θεσπική ). În timpul celui de-al treilea război macedonean , orașul i-a sprijinit pe macedoneni , dar a fost forțat să se predea romanilor în 170 î.Hr. e.

În 1889 John Carew Rolph( John Carew Rolfe ) a făcut o scurtă săpătură și a descoperit morminte cu cameră [10] . Franz Georg Mayer( Franz Georg Maier ) a studiat fortificațiile orașului în 1958 [4] [11] .

Fortificațiile au supraviețuit. Zidurile anterioare din jurul acropolei de la Paleoskastro sunt construite cu zidărie neregulată din pietre poligonale. Zidurile orașului de jos și fortificațiile de pe Neokastro au fost așezate folosind metoda Isod [ 12] ( Opus isodomum ) în secolul al IV-lea î.Hr. e. În orașul de jos s-au păstrat porți cu turnuri pătrate. S-au păstrat reliefuri și inscripții din secolul al V-lea î.Hr. e. - secolul al III-lea. Unele sunt păstrate în Muzeul de Arheologie din Teba.. S-a găsit ceramică din perioada miceniană până în perioada romană . Pe drumul spre Ormos Ayiou Ioanaexistă un pod arc din secolul al XIX-lea [6] .

În 1912 ( ΦΕΚ 262Α ) a fost creată comunitatea [13] . Până în aprilie 1915 ( ΦΕΚ 148Α ) satul se numea Kakosi ( Κακόσι ) [14] [13] .

Comunitatea Tizvi

Comunitatea locală din Tizvi include Ormos Ayiou Ioanu. Populație 190 locuitori conform recensământului din 2011 [2] . Suprafata 39,35 kilometri patrati [1] .

Populație

Note

1. ↑ 1 2 3 4 Απογραφή πληθυσμού - κατοικιών της 18ης μαρτίου 2001 (μόνιμος πληθυσμός)  (greacă) . — Πειραιάς: Εθνική στατιστική υπηρεσία της Ελλάδας , 2009. — Τ. eu _ — Σ. 342 . — ISSN 1106-5761 . Arhivat din original pe 21 septembrie 2015.
2. ↑ 1 2 3 4 5 6 Πίνακας αποτελεσμάτων Μόνιμου Πληθυσμού-Απογραφής 2011  (greacă) . Ελληνική Στατιστική Αρχή (20 martie 2014). Preluat la 22 octombrie 2017. Arhivat din original la 28 noiembrie 2019.
3. ↑ 1 2 3 Thisbe  // Dicționar real de antichități clasice  / ed. F. Lübker  ; Editat de membrii Societății de Filologie și Pedagogie Clasică F. Gelbke , L. Georgievsky , F. Zelinsky , V. Kansky , M. Kutorga și P. Nikitin . - Sankt Petersburg. , 1885. - S. 1383.
4. ↑ 1 2 3 4 _ Ιστορικό  (greacă) . Οδυσσέας . Υπουργείο Πολιτισμού και Αθλητισμού (2012). Preluat la 15 mai 2018. Arhivat din original la 28 mai 2018.
5. ↑ 1 2 Strabon . Geografie. IX, 2, 28; Cu. 390
6. ↑ 1 2 3 Έλενα Βλαχογιάννη. Αρχαία Ακρόπολη και βυζαντινός οικισμός στη Θίσβη. Περιγραφή  (greacă) . Οδυσσέας . Υπουργείο Πολιτισμού και Αθλητισμού (2012). Preluat la 15 mai 2018. Arhivat din original la 16 mai 2018.
7. ↑ Homer . Iliada. II, 502
8. ↑ Pausanias . Descrierea Hellasului. IX, 32, 2
9. ↑ Pausanias . Descrierea Hellasului. IX, 32, 3
10. ↑ Rolfe, John Carew; Tarbell, Frank B. Discoveries at Thisbe in 1889  //  Lucrări ale Școlii Americane de Studii Clasice de la Atena. - 1886-1890. — Vol. 5 . — P. 224-232 . Arhivat din original pe 16 mai 2018.
11. ↑ Maier, FG Die Stadtmauer von Thisbe  (germană)  // Mitteilungen des Deutschen Archaeologischen Instituts, Athenische Abteilung. - Deutsches Archaeologisches Institut, 1958. - Bd. 73 . - S. 17-25 .
12. ↑ Vitruvius . Zece cărți despre arhitectură. II, 7, 6
13. ↑ 1 2 _ Κακόσι (Αττικής και Βοιωτίας)  (greacă) . ΕΕΤΑΑ. Preluat la 15 mai 2018. Arhivat din original la 15 mai 2018.
14. ↑ Κακόσι - Θίσβη  (greacă) . Πανδέκτης, Μετονομασίες οικισμών της Ελλάδας. Preluat la 15 mai 2018. Arhivat din original la 3 martie 2016.
15. ↑ 1 2 Μόνιμος και Πραγματικός Πληθυσμός της Ελλάδος. Σύνολο Ελλάδος νομοί Απογραφές πληθυσμού 2001 και 1991  (greacă)  (link indisponibil) . Ελληνική Στατιστική Αρχή . Preluat la 22 iunie 2017. Arhivat din original la 16 iulie 2006.

Link -uri

• Ντόουσον Μαρία - Δήμητρα. Θίσβη  (greacă) . Εγκυκλοπαίδεια Μείζονος Ελληνισμού, Βοιωτία . Ίδρυμα Μείζονος Ελληνισμού (23 iulie 2012). Preluat: 15 mai 2018.