Fiziolog (carte)

„Fiziolog” ( altă greacă Φῠσιολόγος ) - culegeri de articole și informații despre animale și pietre, care au început în secolul al II-lea sau al III-lea, eventual în Alexandria .

Antichitate

Acesta este un monument al creativității colective. Ele se bazează pe fabule aparținând scriitorilor clasici, nu fără influența tradițiilor orientale. Asemenea colecții au ajuns până la noi doar în edițiile creștine medievale, dar existența unor mostre antice de acest fel pare fără îndoială. „Fiziolog” constă din mici capitole separate de până la 50, care descriu animale și păsări, insecte, minerale etc. și enumerând caracteristicile și proprietățile acestora, cu interpretări simbolice (proprietățile animalelor, de exemplu, sunt comparate cu virtuțile creștine). Animale precum phoenixul , sirenele , centaurii , gorgona , unicornul au intrat în „fiziolog” ; enumerarea proprietăților altor animale și mai ales interpretările simbolice îl duc pe cititor într-o lume complet de basm.

Armenia

Traducerea în armeană a Fiziologului ( Arm.  Բարոյախօս ) a fost făcută în secolul al V-lea de către reprezentanții școlii grecești . Cele mai vechi manuscrise de la începutul secolului al XIII-lea [1] . Mai târziu, s-a făcut o traducere în limba georgiană din traducerea armeană [2] .

Rusia antică

„Fiziologul” s-a bucurat de autoritate în regatul rus chiar și în secolul al XVII-lea . Traducerile slave ale „fiziologului” au supraviețuit numai în copii rusești. Limba celei mai vechi ediții indică originea bulgară a traducerii (înainte de secolul al XIII-lea). Legendele „fiziologului” s-au reflectat în unele articole antice rusești din diverse colecții, parțial și în opere poetice populare; simbolismul fiziologic a pătruns și în monumentele de artă (de exemplu, în iconografie ).

Europa de Vest

În Europa de Vest, Fiziologul s-a bucurat de o mare popularitate; în secolul al XIII-lea a fost tradus din latină în limbile naționale ale Europei și a devenit parte a enciclopediilor medievale; în același timp, latura sa simbolică slăbește, „fiziologul” însuși ia forma unei lucrări științifice naturale („ bestiarul ”).

Vezi și

• carte cu alfabet
• Cronograf (carte)

Note

1. ↑ A. Orengo. Gohar Muradyan. Fiziolog. Versiuni greacă și armeană cu studiul tehnicilor de traducere Copie de arhivă din 21 septembrie 2016 la Wayback Machine // Journal of History and Philology. - Er., 2007. - Nr. 1. - S. 307
2. ↑ Istoria literaturii mondiale. - M .: Nauka, Vol. 2. - 1984. - P. 309 Copie de arhivă din 12 august 2020 la Wayback Machine .

Literatură

• Lyashchenko A.I. Fiziolog // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
• Fiziolog / Ed. pregătit E. I. Vaneeva ; Reprezentant. ed. L. A. Dmitriev . - Sankt Petersburg. : Science , 2002 (1996). — 168 p. - ( Monumente literare ). - 1000 de exemplare.  — ISBN 5-02-028154-9 . (reg.)
• Yurchenko A. G. Alexandrinsky „Fiziolog”: Mister zoologic. - Sankt Petersburg. : Eurasia , 2001. - 448 p. - (Magicum). - 2000 de exemplare.  — ISBN 5-8071-0079-4 . (în traducere)

Link -uri

• N. K. Gudziy „Lucrări științifice naturale” (abreviat)
• Fiziolog // Dicţionar al cărturarilor şi al livreştilor din Rusia antică .
• Textul „fiziologului” .

Dicționare și enciclopedii	mare danez Brockhaus și Efron Britannica (online) Catolică (1997—…)
În cataloagele bibliografice	NKC : unn2018997457