Factorul de formă este o funcție care descrie influența extinderii unei particule asupra interacțiunii sale cu alte particule și câmpuri. Termenul provine din teoria împrăștierii razelor X , unde definește amplitudinea razelor împrăștiate. Această funcție este definită după cum urmează:
unde este densitatea norului de electroni, este vectorul spațiului Fourier invers față de