Efect Rosenthal

Efectul Rosenthal , sau efectul Pygmalion  , este un fenomen psihologic, care constă în faptul că așteptările unei persoane cu privire la realizarea profeției determină în mare măsură natura acțiunilor sale și interpretarea reacțiilor celorlalți, ceea ce provoacă auto-împlinirea profeției . Acesta este unul dintre factorii care amenință valabilitatea internă . Se poate manifesta în orice stadiu al cercetării și în orice știință : atât în ​​timpul procedurii experimentului , cât și la procesarea rezultatelor, precum și la interpretarea rezultatelor studiului și așa mai departe.

Psihologul american Robert Rosenthal a numit acest fenomen „ efectul Pygmalion ”, făcând o paralelă cu acest personaj al mitologiei grecești antice .

Un mecanism similar este identificarea proiectivă (în psihanaliza ).

Exemple

Experimentul de simpatie

De exemplu, o profeție care se împlinește poate duce la simpatie. Rebecca Curtis și Kim Miller [1] au ilustrat acest proces și au efectuat următorul experiment. Un grup de studenți, dintre care niciunul nu se cunoștea, au fost împărțiți în perechi. O persoană din fiecare pereche, aleasă la întâmplare, a primit informații speciale: unor elevi din pereche li s-a spus că partenerul lor le place, iar altora că nu.

Perechile de elevi au avut apoi ocazia să se întâlnească și să discute între ei. După cum au prezis cercetătorii, acei studenți care credeau că le place partenerul lor s-au comportat mai plăcut față de partenerul lor; au fost mai sinceri, au exprimat mai puțin dezacord cu privire la subiectele discutate și, în general, modul lor de comunicare a fost mai cordial și mai plăcut decât cel al studenților care credeau că nu le place partenerul lor. Mai mult, cei care credeau că partenerul îi place de fapt îl plăcea mult mai mult decât cei care credeau că partenerul are antipatie pentru ei. Adică, partenerii au arătat o tendință de a copia comportamentul altei persoane dintr-o pereche.

Alți factori care amenință valabilitatea internă

Vezi și

Note

  1. ↑ Curtis, R.C., & Miller, K. (1986). A crede că altcineva te place sau nu te place: Comportament care face ca convingerile să devină realitate. Journal of Personality and Social Psychology, 51, 284-290.

Literatură

  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice