Dialectul Yastarna

Dialectul Yastarna al limbii Kashubian ( Kashubian gwara jastarskô , poloneză gwara jastarnicka ) este un dialect Kashubian aparținând zonei dialectelor bylyak ale dialectului Kashubian de Nord [2] . Este distribuit pe Peninsula Hel din orașul Jastarnia ( Puck poviat al Voievodatului Pomerania ). Caracteristicile dialectului Yastarna, printre altele, sunt remarcate în lucrările poetului Kashubian M. Selin [3] .

Clasificare și interval

În clasificarea dialectelor limbii Kashubian , compilată de F. Lorenz și publicată de acesta în Gramatica Pomeranian ( Gramatyka Pomorska ), dialectul Yastarna este atribuit dialectelor Bylyak din subgrupul de nord-est al grupului Kashubian de Nord, împreună cu Kuzveld, Chalup, Svazhev-Stshelinsky, orașul Puck, dialectele Stazhinsky-Mekh și Oksiv, frecvente în regiunile de nord-est și est ale zonei Kashubian de Nord [2] . Autorii atlasului limbii Kashubian, întocmit în 1964-1978, au evidențiat dialectele peninsulei Hel ca parte a dialectelor din nord-est, care se distinge prin trăsăturile arhaice ale dialectului nord-kashubian [4] [5] .

Gama dialectului Jastarninsky este situată în partea centrală a Hel Spit, pe teritoriul comunei orașului Jastarnia , județul Puck , Voievodatul Pomerania . Până în 1972 a existat o așezare Bor (poloneză Bór ), situată la sud-est de centrul Jastarniei, care a fost apoi fuzionată cu orașul Jastarnia [3] .
La nord-vest de gama dialectului Yastarna, pe Peninsula Hel, se află zonele dialectelor Kuzveld și Khalup în apropierea acestuia, mai la nord-vest, în zona de la nord de Puck și la sud de Vladyslavov, zona se află dialectul Svazhev - Sthelinsky [1] .

În trecut, locuitorii din Jastarnia și Bor aparțineau reprezentanților grupului local de pescari ( Kashubian rëbôcë , rybacy polonez ) ca parte a grupului subetnic al Bylyaks , acest grup de Kashubians și-a primit numele în conformitate cu principalele sale ocupatie - pescuit [6] [7] . În ciuda faptului că Jastarnia și Bor se află în imediata apropiere, la o distanță de cel mult un kilometru unul de celălalt, contactele dintre locuitorii acestor așezări au fost foarte slabe până la mijlocul secolului al XX-lea, de când artelele de pescuit din Jastarnia și Bor s-a angajat în pescuit în diferite zone: primul - în Golful Gdansk de -a lungul țărmului de sud-vest al Hel Spit, al doilea - în Marea Baltică de-a lungul țărmului de nord-est al scuipatului. Drept urmare, vorbitorii dialectului Yastarny Yastarny și Bor au fost caracterizați de diferite tipuri de diferențe, în special, în fonetică [3] [8] .

Caracteristicile dialectelor

Conform clasificării dialectelor Kashubiane de către F. Lorenz, dialectul Yastarna, ca parte a dialectelor subgrupului de nord-est, împărtășește trăsătura lor comună - tranziția vocalei antice pomeraniene ŭ în ə ; ca parte a zonei bylyak - împărtășește fenomenul de a fi  - prezența sunetului l în locul lui ł : bél „a fost”, bëla „a fost”, bëlo „a fost” [2] [9] .

Printre caracteristicile fonetice ale dialectului Yastarna, cum ar fi [3] se remarcă :

  1. Păstrarea până la sfârșitul secolului al XIX-lea a resturilor de diferențe de intonație remarcate de F. Lorenz [10] .
  2. Pronunţarea vechiului ō lung , descrisă în lucrările lui GM Bronisch ( GM Bronisch ) ca monoftong , este deja caracterizată în lucrările lui F. Lorenz ca un diftong öu : kröul , mröufczi . În studiile din anii 1950, diftongul yu este notat în locul lui ō : kyun , nyusz .
  3. Pronunțarea asincronă a vocalelor nazale (tip consonantic de rinism) indiferent de poziția într-un cuvânt precum em , am : gems , ksemdz , ksemżo , prosamta , temcza , wemż , etc.
  4. Distribuția procesului de întărire al consoanei ń [~ 1] : granca , kón , ne je (poloneză nie jest ), ny ma (poloneză nie ma ) etc.
  5. Răspândirea pronunției asincrone a buzelor moi [~ 1]  - pš < pх́ < ṕ: pszóro (poloneză pióro ) „pen”, lefszi (poloneză lwy ) „lei”, psziwo (poloneză piwo ) „bere”, etc. [unsprezece ]
  6. Tranziția lui k' , g' în africatele č' , ǯ [~ 1] și alte trăsături dialectale.

Întărirea consoanei ń s-ar putea să se fi dezvoltat sub influența limbii germane , majoritatea celorlalte modificări fonetice au fost rezultatul proceselor interne care au avut loc în limba cașubiană . Vorbitorii dialectului Jastarna care locuiau în Jastarna și Bor au diferit în pronunția rândului din spate nazal, în vorbirea locuitorilor din Bor, vocala lungă străveche sub stres fuzionată cu rândul nazal din față ( ksandz , bank ) și vocală scurtă neaccentuată fuzionată cu rândul din față nazal ( gòlǫba , pǫkati ) .

Note

Comentarii
  1. ↑ 1 2 3 Aceste schimbări, care s-au răspândit în dialectul Yastarna încă din anii 1880, au fost remarcate de Z. Stieber .
Surse
  1. ↑ 1 2 Lorentz, 1927 , Supliment: Mapa narzeczy pomorskich.
  2. ↑ 1 2 3 Lorentz, 1927 , p. 17.
  3. ↑ 1 2 3 4 Dialekty i gwary polskie. Kompendium internetowe pod redakcją Haliny Karaś  (poloneză) . — Kaszubszczyzna. Charakterystyka kaszubszczyzny (autor: Jerzy Trader). Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 1 noiembrie 2012.
  4. ↑ Dialekty i gwary polskie. Kompendium internetowe pod redakcją Haliny Karaś  (poloneză)  (link indisponibil) . — Kaszubszczyzna. Zasięg terytorialny și podzialy. 1.2 Zasięg i zróżnicowanie kaszubszczyzny języka (mowy) Kaszubow. Grupy lokalne (autor: Jerzy Trader). Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 10 iunie 2015.
  5. ↑ Dialekty i gwary polskie. Kompendium internetowe pod redakcją Haliny Karaś  (poloneză)  (link indisponibil) . — Schemat podziału dialektów kaszubskich wg Atlasu językowego kaszubszczyzny i dialektów sąsiednich (Józef Borzyszkowski, Jan Mordawski, Jerzy Treder, „Historia, geografia, język i piśwmiennic, Gózef Borzyszkowski, Jan Mordawski, Jerzy Treder, „Historia, geografia, język i pizwmiennic”, Gózef Borzyszkowski). Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 11 iunie 2015.
  6. ↑ Dialekty i gwary polskie. Kompendium internetowe pod redakcją Haliny Karaś  (poloneză) . — Leksykon kaszubski. Nazwy etniczne z kaszub (autor: Jerzy Trader). Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 18 octombrie 2012.
  7. ↑ Rastko-Kashubi - Rastkò-Kaszëbë - Rastko-Kaszuby  (poloneză)  (link inaccesibil) . - J. Comerciant: Kaszubszczyzna literacka (Cechy, fazy i tendincje rozwojowe). Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 22 decembrie 2013.
  8. ↑ Popowska-Taborska, 1980 , p. 80.
  9. ↑ Dialekty i gwary polskie. Kompendium internetowe pod redakcją Haliny Karaś  (poloneză)  (link indisponibil) . — Leksykon kaszubski. Bylaczenie (autor: Jerzy Trader). Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 11 iunie 2015.
  10. ↑ Ananyeva, 2009 , p. 94.
  11. ↑ Ananyeva, 2009 , p. 96.

Literatură

  1. Atlas językowy kaszubszczyzny i dialektów sąsiednich / Red. Z. Stieber (T. Wstępny i I-VI), roșu. H. Popowska-Taborska (T. VII-XV). - Wrocław: Zakład Słowianoznawstwa PAN, 1964-1978.
  2. Lorentz F. Gramatyka Pomorska, Zeszyt 1 . - Poznań: Instytut Zachodnio-słowiański przy Uniwersytecie Poznańskim, 1927. - 70 p.
  3. Popowska-Taborska H. O samogłoskach nosowych w Borze i Jastarni // Slavia Occidentalis, XX. - 1960. - S. 125-131.
  4. Popowska-Taborska H. Kaszubszczyzna. Zarys dziejow. - Varșovia: PWN , 1980. - 111 p.
  5. Stieber Z. Zmiany w fonetyce Jastarni w ostatnim stuleciu // Język Polski, XXXIV. - 1954. - S. 249-252.
  6. Ananyeva NE Istoria și dialectologia limbii poloneze . - Ed. a 3-a, Rev. - M . : Casa de carte „Librokom”, 2009. - 304 p. - ISBN 978-5-397-00628-6 .

Link -uri

Dialekty i gwary polskie. Kompendium internetowe pod redakcją Haliny Karaś  (poloneză)  (link indisponibil) . Preluat la 8 august 2013. Arhivat din original la 13 octombrie 2013.