Elyashev, Isidor Zaharovich

Isidor Zaharovici Elyashev
Data nașterii 13 septembrie 1871( 1871-09-13 )
Locul nașterii
Data mortii 13 ianuarie 1924( 13.01.1924 ) (52 de ani)
Ocupaţie traducător , scriitor , jurnalist
Copii Elyashov, Nikolai Isidorovici

Isidor Zakharovich Elyashev (la naștere Israel (Isroel) Zalkindovich Elyashev ; ebr. בעל -מחשבות ‏‎; 31 august (13 septembrie) , 1871 , Kovno , provincia Kovno  - 192 critic literar și cunoscut evreu , critic literar , cunoscut sub 192 ) pseudonim " Bal-Makhshoves " ( gânditor), traducător , neurolog . Fondator al criticii literare în idiș .

Biografie

S-a născut la 31 august (conform stilului vechi), 1871 la Kovno, în familia unui negustor al celei de-a doua bresle Zalkind-Kalman Yudelevich (Zalkind Idelevich) Elyashev (1834-1907) și Khai-Sora Aronovna Aronzon (1839). -?) [1] .

La vârsta de 10 ani, a fost trimis la o yeshiva din Grobina (acum Letonia ), dar pentru „înclinații eretice” a fost dat afară din școală doi ani mai târziu. Și-a continuat studiile la un liceu din Elveția , apoi a studiat medicina și biologia la universitățile din Heidelberg și Berlin . Pe lângă limba maternă, știa franceză, germană și rusă.

Politicianul, un susținător al ideilor fondatorului ideologiei sionismului politic Theodor Herzl , a fost unul dintre fondatorii mișcării sioniste . A participat la lucrările Primului Congres Sionist, desfășurat la Basel ( Elveția ) în august 1897 în calitate de delegat al Germaniei.

În 1901 s-a întors în Imperiul Rus și s-a stabilit la Varșovia după 15 ani petrecuți în Occident. A studiat medicina, dedicându-se în principal activității literare în idiș. În câțiva ani, scrierile sale regulate în Der Yud și alte periodice idiș l-au stabilit drept principalul critic literar idiș al zilei.

La 20 iulie 1906, la Vilna, s-a căsătorit cu Perla Abram-Itsekovna Barkhan (născută în 1884 dintr-o familie de tăietori de lemne), sora mai mică a scriitorului și traducătorului Pavel Barkhan .

În timpul primului război mondial și-a întrerupt activitatea literară; presa idișă a fost interzisă în Rusia în 1915, iar Bal-Mahshoves a fost mobilizat în armata rusă ca medic militar.

La începutul anilor 1920, a fost redactor al departamentului de idiș al editurii Klal [2] .

Creativitate

În literatură de la mijlocul anilor 1890. A debutat cu articole publicate în germană și rusă. Prima sa lucrare literară în idiș, A Feuilleton of Little Value, a fost publicată într-o revistă în 1897. Bal-Mahshowes a început să scrie serios în idiș abia în 1899, la îndemnul editorului săptămânalului din Varșovia Der Yud .

El a pus bazele criticii literare evreiești în sensul european al cuvântului, a introdus literatura evreiască pentru prima dată în cercul conceptelor și cerințelor estetice moderne. Adept al lui Taine, a abordat fenomenele literaturii evreiești din punct de vedere sociologic , dar întreaga sa „sociologie” a fost determinată de convingerile sioniste , cărora le-a rămas fidel pe toată durata activității sale.

Meritul primelor generalizări sociologice ale celor mai importante fenomene ale literaturii evreiești (articolele sale despre Mendel și alții) rămâne la Bal-Machshoves .

Și-a încercat mâna și în jurnalism și în domeniul feuilletonului .

A tradus cartea „ Old New Land ” de T. Herzl cu chemarea autorului pentru crearea unui stat evreiesc modern din germană în idiș, la cererea personală a lui Herzl.

Cele mai semnificative dintre lucrările timpurii ale lui Bal-Makhshoves au fost publicate în cinci volume din Colecțiile sale alese (1910-1915).

A prezentat lumii, printre altele, lucrările unor proeminenți scriitori clasici idiș modern: Sholom Aleichem , Mendele Moykher-Sforim , Yitzchok-Leybush Peretz și Nakhum Sokolov și scriitori evrei , inclusiv Chaim Nachman Bialik și Sholom Ash .

Familie

Note

  1. ↑ Înregistrările metrice din biroul rabinului orașului Kovno sunt disponibile pe site-ul web de genealogie evreiască JewishGen.org.
  2. ↑ O. Budnitsky, A. Polyan. Berlinul ruso-evreiesc (1920-1941) . Consultat la 28 iunie 2020. Arhivat din original pe 29 iunie 2020.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii