Beketova, Maria Andreevna

Maria Andreevna Beketova
Data nașterii 12 ianuarie (24), 1862( 24.01.1862 )
Locul nașterii Sankt Petersburg ,
Imperiul Rus
Data mortii 2 decembrie 1938 (76 de ani)( 02.12.1938 )
Un loc al morții Leningrad
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie scriitor
Ani de creativitate 1882—1932
Direcţie proză, traducere în rusă
Limba lucrărilor Rusă
Debut Traducerea unei povestiri de Bolesław Prus
Logo Wikisource Lucrează la Wikisource

Maria Andreevna Beketova ( 12 ianuarie [24], 1862 [1] , Sankt Petersburg [1] - 2 decembrie 1938 [1] , Leningrad [1] ) a fost o scriitoare și traducătoare rusă. Mătușa maternă a poetului A. A. Blok , primul său biograf.

Biografie

Născut în familia unui botanist și organizator al științei, profesorul Andrei Nikolaevici Beketov (1825-1902). Mama - Elizaveta Grigoryevna , născută Karelina, (1834-1902) - traducătoare. Sora traducătorului și poetei A. A. Kublitskaya-Piottukh și a scriitorului E. A. Krasnova , nepoata chimistului N. N. Beketov .

A absolvit Gimnaziul de femei Vasileostrovskaya din Sankt Petersburg cu medalie de argint (1879). Angajat serios în muzică, pasionat în compoziție. Sub influența învățăturilor lui Tolstoi, în anii 1880. a fost dusă de învățământul public, a intrat în cercul lui A. M. Kalmykova . Ea a pregătit pentru publicare mai multe cărți mici pentru lectură publică, acestea au fost incluse în seria „Viața înainte și acum” și „Forțele naturii și munca umană” publicată de Kalmykova. Ea a colaborat cu revistele pentru copii „Rodnik” și „Solnyshko” și „Sala de lectură a școlii populare” [2] .

Maria Andreevna și-a amintit: „Cercul fondat de Alexandra Mikhailovna a fost format din tineri democratici de ambele sexe: studenți, profesori și profesori, sora mea Ekaterina Andreevna și cu mine eram puțin diferiți de toți acești tineri și femei. Nefiind rigidi, nici noi nu eram democratici. Alexandra Mikhailovna a adunat această societate cu scopul de a revizui cărți de literatură populară, de a republica lucrurile bune care au fost uitate și au dispărut de pe piață și de a scrie ei înșiși, angajați în principal în prelucrarea cărților bune de diferite conținuturi într-o formă simplificată. Toate acestea au fost făcute pentru a lupta împotriva literaturii populare... Îi datorez foarte mult Alexandrei Mikhailovna, ea mi-a dat multe instrucțiuni și sfaturi utile, a livrat lucrări și mi-a încurajat munca, ceea ce a fost foarte important pentru mine, mai ales la început ” [3] [4] .

Ea a murit la sfârșitul anului 1938, la vârsta de 77 de ani. După cum se raportează în necrolog, „deja aproape orb, după ce și-a pierdut un ochi, a continuat să lucreze la o istorie în mai multe volume a familiei Beketov” [5] . A fost înmormântată la cimitirul Smolensk din Leningrad , în 1944, cenușa a fost transferată pe podurile literare de la cimitirul Volkovskoye [6] .

Activitate literară

Deși muzica a rămas principalul hobby al lui M. A. Beketova, ea și-a dat seama că își poate câștiga existența din munca literară. În reviste pentru copii sunt publicate eseuri despre Olanda, Anglia și Scoția, scrise într-un limbaj simplu și ușor de înțeles pentru copii („Ce fel de pământ este Olanda și cum trăiesc olandezii”, „Irlanda și irlandezii”, „Scoția și scoțieni”, etc.). Pentru editura I. D. Sytin, ea a povestit din nou romanele lui Jules Verne „Aventurile extraordinare ale căpitanului Hatteras” (1888, 1890), „Aventurile lui Robinson Crusoe” (1896) ale lui Daniel Defoe . În 1892, în seria Pavlenkov „Viața oamenilor remarcabili”, ea publică o schiță biografică despre scriitorul pentru copii H. K. Andersen . Tot acolo apare și cartea „Viața și rătăcirile lui Cristofor Columb”. Pentru Comitetul de alfabetizare, ea a scris un eseu „Afacerile cu petrol și petrol în Rusia” (1915) [7] .

M. A. Beketova este angajată în repovestirea și traducerea literaturii vest-europene. În eseul autobiografic „Editorii și editorii mei”, stocat în arhivele lui A. A. Blok, ea scrie: „Am început cu traduceri și am ales limba poloneză, pe care am învățat-o întâmplător. Citirea celor trei poeți clasici ai lui Mickiewicz. Slovatsky și Krasinsky, am început să traduc micile poezii ale lui Mickiewicz, dar s-a dovedit a fi dificil și am eșuat rău. Apoi m-am apucat de proză.

Prima experiență de traducere a lui M. A. Beketova - povestea scriitorului polonez Boleslav Prus „Poetul și viața” a fost publicată în 1882 de revista „Buletinul Europei ”. Un an mai târziu, acolo a fost publicată povestea lui Eliza Ozheshko „A paisprezecea parte”. Și în viitor, ea traduce poveștile lui Prus, Ozheshko, Maria Konopnitskaya , Maria Rodzevich , Stanislav Pshibyshevsky , Stefan Zeromsky . „Cruciații” de Henryk Sienkiewicz și „Cazul Dolenghi” de Józef Weisengoff [8] sunt publicate ca cărți separate .

Începând cu o traducere în poloneză, M. A. Beketova mai traduce clasici francezi și germani pentru revista „Buletinul literaturii străine” - Balzac , George Sand , Maupassant , Alphonse Daudet , E. T. Hoffmann și alții .

În anii sovietici, ea a publicat câteva cărți mici pentru copii - Cartea ta (1925), Fly Away (1928) , Burenushka (1929), Yegorka (1929) [9] .

Maria Andreevna a ținut timp de 10 ani un jurnal de familie, care nu a fost încă publicat în totalitate [10] .

Pe baza acestuia, ea a publicat trei cărți de memorii: „A. Bloc. Schiță biografică” (1922), „Blok și mama lui. Memorii și note „(1925) [11] . A treia carte „Șah. Cronica de familie, deși publicată în 1930, Beketova a continuat să lucreze la ea toată viața. Cartea a fost publicată integral abia 60 de ani mai târziu [12] . Articole publicate „Despre desenele lui A. Blok”, „Vecelia și umorul lui Blok”. Pe măsură ce a fost scrisă prima carte despre Blok, Maria Andreevna scrie în eseul „Editorii și editorii mei”:

În 1921, când Blok a murit, printre rudele și prietenii săi, care au format un comitet pentru a-i perpetua memoria, a apărut ideea că era necesar să se scrie măcar o scurtă biografie a lui Blok. Această lucrare a fost încredințată lui Șcegolev, care a fost de acord să o asume. <...> Puțin mai târziu, Șcegolev a refuzat să scrie o biografie. Niciunul dintre prietenii lui Al. Blok nu a vrut să se apuce de această afacere. Chiar în acest moment, m-am întâlnit adesea cu Chukovsky, care a decis să publice o revistă pentru copii. Mi-a cunoscut munca despre literatura pentru copii și mi-a cerut să scriu ceva despre Blok. La început nu am îndrăznit să fac asta, dar apoi am scris mai multe pagini, pe care Ciukovski le-a aprobat. Publicarea revistei nu a avut loc, dar experiența cu Chukovsky mi-a dat ideea să scriu o biografie a lui Blok. L-am împărtășit cu mama mea și cu văduva lui Blok și m-au încurajat. Cartea a fost scrisă în șase luni. Mama lui Blok a fost redactorul meu <…>. Ea a tăiat pagini întregi din manuscrisul meu și a modificat unele locuri în felul ei, pentru că nu-i plăcea stilul meu calm și neted, dar când a apărut cartea, s-a îndrăgostit de ea și în ultimele luni ale ei. viata a spus ca nu poate citi nimic in afara de aceasta carte.

O lucrare importantă în studiile surselor a fost „Scrisorile lui Alexander Blok către rude” în două volume, pregătite de M. A. Beketova (1927-1932), unde a însoțit cu note 635 de scrisori inedite ale poetului. O carte despre tatăl său, A. N. Beketov, a rămas nepublicată.

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 Arenzon E. R. Beketova M. // Brief Literary Encyclopedia - M .: Soviet Encyclopedia , 1962. - T. 9. - S. 112-113.
  2. ↑ Beketova Maria Andreevna // Scriitori ruși. 1800-1917. Dicţionar biografic. - Enciclopedia Sovietică, 1989. - T. 1 . - S. 204 .
  3. ↑ Lavrov A. V. M. A. Beketova. repere ale vieții în literatură . Consultat la 1 noiembrie 2014. Arhivat din original la 1 noiembrie 2014.
  4. ↑ Din jurnalul lui M. A. Beketova // Patrimoniul literar. - M. , 1982. - T. 92 , nr. 3 . - S. 598 .
  5. ↑ Necrolog: M. A. Beketova // Ziar literar. - M. , 1938. - Nr. 67 .
  6. ↑ Mormântul lui M. A. Beketova la cimitirul Volkovsky (link inaccesibil) . Data accesului: 22 decembrie 2014. Arhivat din original pe 22 decembrie 2014. 
  7. ↑ Maria Andreevna Beketova // Scurtă Enciclopedie Literară / Cap. ed. A. A. Surkov . - M .: Enciclopedia Sovietică , 1966. - T. 3.
  8. ↑ Maria Beketova. Scrieri și traduceri . Consultat la 1 noiembrie 2014. Arhivat din original la 1 noiembrie 2014.
  9. ↑ Scriitori sovietici pentru copii. Dicţionar biobibliografic (1917-1957) / Comp. A. M. Vitman, L. G. Oskina. - M. : Detgiz, 1961. - S. 37. - 431 p.
  10. ↑ Maria Beketova. În lanțurile dureroasei libertăți  // Ziar-roman. - M. , 2005. - Nr. 2 .
  11. ↑ Beketova M.A. Alexander Blok și mama sa // Amintiri ale lui Alexander Blok / Comp. V. P. Enisherlov și S. S. Lesnevsky . - M . : Pravda, 1990. - S. 205-344. — 672 p. — 300.000 de exemplare.  - ISBN 5-253-00015-1 .
  12. ↑ Beketova M. A. Shahmatovo. Cronica de familie // Amintiri ale lui Alexander Blok / Comp. V. P. Enisherlov și S. S. Lesnevsky . - M . : Pravda, 1990. - S. 348-570. — 672 p. — 300.000 de exemplare.  - ISBN 5-253-00015-1 .

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
Genealogie și necropole