Alfabetul arab al belarusului a apărut în secolul al XVI-lea ca mijloc de scriere a limbii belaruse folosind scrierea arabă. Este format din douăzeci și opt de grafeme , cu unele diferențe față de alfabetul arab obișnuit .
Alfabetul arab bielorus a fost folosit de tătarii belarusi-lituanieni , care locuiau în ceea ce este acum Belarus , care făcea parte din Marele Ducat al Lituaniei . În secolele XIV-XVI, ei au încetat să mai folosească propria limbă și au trecut la belarusă , care a fost scrisă în alfabetul arab.
Pentru sunetele [p] (p), [t͡ʂ] (h) și [ʐ] (g), care sunt absente în arabă, literele persane „ pe ” ( پ ), „ che ” ( چ ) și „ zhe ” ( ژ ).
Noile simboluri ࢮ și ࢯ au fost folosite pentru a desemna sunetele slabe [d͡z̞ʲ] (dz) și [t͡s̞ʲ] (ts') .
Nu a fost creat niciun simbol separat pentru sunetul [w] (ў), a fost scris cu litera arabă „ vav ” ( و ), care denotă și sunetul [v] (c).
chirilic | latin | arab |
A, a | A, a | َ |
B, b | B, b | ب |
C, c | C, c | ࢯ ( ) |
tsb, ts | Ć, ć | س |
h, h | Č, č | چ |
X, x | CH, cap | خ |
D, d | D, d | د |
Dz, dz | Dz, dz | ࢮ ( ) |
Dz, dz | DŹ, dź | ࢮ ( ) |
j, j | DŽ, dž | ج |
uh, uh | E, e | َ |
f, f | F, f | ف |
Ґ, ґ | G, g | غ |
G, g | H, h | ه |
eu, eu | eu, eu | ِ |
eu, eu | ia, ia | َ |
A ei | adică, adică | َ |
A ei | io, io | ُ |
Yu, da | Iu, iu | ُ |
y, y | J, j | ى |
K, k | K, k | ق |
ky, ky | KJ, kj | ك |
le, le | Ll | ل |
Ll | Ll | ل |
Mm | M, m | م |
N, n | N, n | nu |
Nh, nh | Ń, ń | nu |
Oh oh | Oh, oh | ُ |
P, p | P, p | پ |
R, r | R, r | ر |
Cu, cu | S, s | ص |
uh, uh | Ś, ś | ث |
W, w | Š, š | ش |
T, t | T, t | ط |
Th, Th | TJ, tj | ت |
U, u | U, u | ُ |
Ў, ў | Ŭ, ŭ | și |
In, in | V, v | și |
s, s | Y, y | ِ |
V, h | Z Z | ض |
Z Z | Z Z | ز |
F, f | Z Z | ژ |
' | - | ع |
b, b | - | - |