Borzov, Valeri Filippovici

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 22 august 2022; verificarea necesită 1 editare .
Valeri Borzov

1974
informatii generale
Numele complet Valeri Filippovici Borzov
Data și locul nașterii 20 octombrie 1949( 20.10.1949 ) [1] [2] (în vârstă de 73 de ani)
Cetățenie
Creştere 183 cm
Greutatea 80 kg
Club Dinamo ” ( Kiev )
Formatori Boris Voytas , Valentin Petrovsky
IAAF 5459
Înregistrările personale
100 m 10.07 (1972)
200 m 20.00 (1972)
Medalii internaționale
jocuri Olimpice
Aur Munchen 1972 100 m
Aur Munchen 1972 200 m
Argint Munchen 1972 cursa de ștafetă 4×100 m
Bronz Montreal 1976 100 m
Bronz Montreal 1976 cursa de ștafetă 4×100 m
Campionatele Europene
Aur Atena 1969 100
Argint Atena 1969 cursa de ștafetă 4×100 m
Aur Helsinki 1971 100
Aur Helsinki 1971 200
Aur Roma 1974 100
Jocuri europene de interior
Argint Belgrad 1969 50 m
Campionatele Europene în sală
Aur Viena 1970 60 m
Aur Sofia 1971 60 m
Aur Grenoble 1972 50 m
Aur Göteborg 1974 60 m
Aur Katowice 1975 60 m
Aur Munchen 1976 60 m
Aur San Sebastian 1977 60 m
Premii de stat
Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept Clasa a IV-a și a V-a a Ucrainei.png Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept Clasa a IV-a și a V-a a Ucrainei.png
Ordinul de Merit, clasa I (Ucraina) Ordinul de Merit, gradul II (Ucraina) Ordinul pentru Meritul Ucrainei.png
Ordinul lui Danylo Halytsky ribbon bar.svg
Ordinul lui Lenin Ordinul Prieteniei Popoarelor Ordinul Insigna de Onoare
Titluri sportive onorifice
Maestru onorat al sportului al URSS
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Valery Filippovici Borzov (n . 20 octombrie 1949 [1] [2] , Sambir , regiunea Drohobych ) - sprinter sovietic , de două ori campion olimpic și de trei ori medaliat olimpic, funcționar sportiv, om de stat și persoană publică a Ucrainei .

Președinte al CON al Ucrainei (1990-1998), președinte al Federației Ucrainene de Atletism (1996-2012), membru al CIO (din 1994). Maestru onorat în sport al URSS (1970), candidat la științe pedagogice (1977).

Primul și singurul sprinter sovietic care a câștigat aurul olimpic la 100 și 200 de metri .

Biografie

Origine

Sportivul a venit la școala de tineret din Nova Kakhovka la vârsta de 12 ani, antrenorii (inclusiv Boris Voytas ) au considerat imediat viitoarea vedetă a sportivului începător și au contribuit la mutarea lui Valery la Kiev , primele succese au venit atletului la un nivel relativ Varsta frageda.

Purtător de stindard al echipei URSS la închiderea Jocurilor Olimpice de vară din 1972 de la München [3] .

Membru al PCUS din 1972. Din 1977, a fost căsătorit cu de patru ori campioană olimpică la gimnastică artistică Lyudmila Turishcheva . Are o fiică, Tatyana (născută în 1978).

Sub îndrumarea antrenorului său, un cunoscut profesor și om de știință V.V. Petrovsky, a desfășurat o mare lucrare de cercetare, ale cărei rezultate le-a formulat într-o disertație a candidatului susținut cu succes (1977).

După finalizarea carierei sale sportive, a început să lucreze în Comitetul Central al Komsomolului Ucrainei: din 1979 - șef adjunct al departamentului de apărare-masă și activități sportive al Comitetului Central al Komsomolului, din 16 februarie 1980 - secretar al Comitetului Central al Komsomolului Ucrainei.

După munca politică, s-a întors la sport, devenind vicepreședinte al Comitetului Sportiv de Stat al Ucrainei. La sfârșitul anului 1987, la congresul Asociației Europene de Atletism , Valery Borzov a fost ales membru al consiliului de conducere al acestei organizații.

Din 1990, a fost atât ministrul sportului , cât și președintele Comitetului Olimpic Național al Ucrainei . În 1997, a părăsit postul de ministru al sportului, iar în 1998 - postul de șef al Comitetului Olimpic Național.

Membru al Comitetului Olimpic Internațional din 1994.

În 1996-2012 - Președinte al Federației de Atletism din Ucraina .

Din 1998 până în 2002 - adjunct al poporului al Ucrainei , președinte al Comitetului Radei Supreme a Ucrainei a celei de-a 3-a convocari privind politica de tineret, cultura fizică, sport și turism. În 2002 a fost reales în Rada a 4-a convocare .

Din 2003, membru al Partidului Social Democrat din Ucraina (Unite) .

Cariera sportivă

În 1968, la vârsta de 19 ani, Valery Borzov a devenit de trei ori campion european printre juniori . În anul următor, el câștigă campionatul senior al URSS alergând la 100 de metri în exact 10 secunde. În același 1969, a câștigat campionatul european la 100 de metri și a câștigat argint la ștafeta 4 × 100 de metri. În vara anului 1970, Valery Borzov a participat la meciul de atletism URSS-SUA și a obținut pentru prima dată victoria asupra celor mai puternici sportivi americani de la acea vreme. Câștigarea probei de 100 de metri la Jocurile Olimpice de la München a fost o surpriză totală. Și la distanța de 200 de metri , sportivul a reușit să facă o dublă de aur, învingând trei americani la linia de sosire. A fost a doua victorie la sprint pentru un sportiv alb la Jocurile Olimpice, după ce Armin Hari a câștigat în 1960 la Roma. Ei au fost cei care au întrerupt dominația completă a sportivilor de culoare în Statele Unite și Jamaica .

În proba preliminară la 100 de metri de la Jocurile Olimpice de la Munchen, Valery Borzov a arătat un rezultat de 10,07 s. Odată cu trecerea IAAF din 1975 la înregistrarea oficială a înregistrărilor prin sisteme automate de cronometrare cu o precizie de sutimi, acest rezultat a devenit un record european (doborat de italianul Pietro Mennea la 14 septembrie 1979), un record al URSS (nu doborât) și după prăbușirea URSS, un record ucrainean (nedoborat la 03.10.2022).

După ce a câștigat Jocurile Olimpice din 1975 până în 1977, Valery a câștigat de trei ori la rând titlul de campion european la distanța scurtă de 60 de metri în interior. La Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 , câștigă din nou medalii, dar de data aceasta bronz: sportivul urcă de două ori pe podium în funcție de rezultatele cursei de 100 de metri și de la ștafeta 4 × 100 de metri.

Ultima competiție pentru Valery Borzov a fost Spartakiada a VII-a a popoarelor URSS (1979) , după care și-a încheiat cariera.

A jucat pentru societatea sportivă Dinamo .

Fotografia cu Valery Borzov, liderul cursei olimpica, în uniforma echipei naționale a URSS, a fost înregistrată pe recordul de aur Voyager , călătorind departe în spațiu [4] .

Rezultate

Competiții internaționale majore
An Competiție Oraș data Distanţă Rezultat Loc
1969 campionatul Europei Atena 17 septembrie 100 10.49 eu
20 septembrie 4×100 m 39,40 [5] II
1970 Campionatul European
(în sală)
Venă 14 martie 60 6,6 = WB , CR eu
1971 Campionatul European
(în sală)
Sofia 13 martie 60 6,6= CR eu
campionatul Europei Helsinki 11 august 100 10.27 eu
13 august 200 20.31 eu
1972 Campionatul European
(în sală)
Grenoble 11 martie 50 5,75 = WB eu
Jocurile Olimpice de vară Munchen 1 septembrie 100 m 10.14 eu
4 septembrie 200 m 20.00 eu
10 septembrie 4×100 m 38,50 [6] II
1974 Campionatul European
(în sală)
Göteborg 9 martie 60 6,58 = CRNR eu
campionatul Europei Roma 3 septembrie 100 10.27 eu
8 septembrie 4×100 m 39,03 [7] patru
1975 Campionatul European
(în sală)
Katowice 8 Martie 60 6,59 eu
1976 Campionatul European
(în sală)
Munchen 21 februarie 60 6,58= CR eu
Jocurile Olimpice de vară Montreal 24 iulie 100 m 10.14 III
31 iulie 4×100 m 38,78 [8] III
1977 Campionatul European
(în sală)
San Sebastian 12 Martie 60 6,65 eu
1978 campionatul Europei Praga 30 august 100 10.55 opt
Campionatele URSS
An Oraș data Distanţă Rezultat Loc
1969 Kiev 17-20 august 100 m 10.0 eu
1970 Minsk 12-14 septembrie 100 m 10.5 II
200 m 21.4 II
1971 Moscova 16-19 iulie 100 m 10.1 eu
200 m 20.2 eu
4×100 m 39.2 eu
1972 Moscova 17-20 iulie 100 m 10.0 eu
200 m 20.7 eu
1973 Moscova 10-14 iulie 200 m 20.6 eu
4×100 m 40.1 III
1974 Moscova 23-26 iulie 100 m 10.2 eu
200 m 21.0 eu
4×100 m 39.9 eu
1975 Moscova 27-30 iulie 100 m 10.2 II
200 m 20.6 eu
4×100 m 39,5 eu
1976 Kiev 10-12, 22-24 iunie 100 m 10.27 eu
1977 Moscova 26-29 iulie 100 m 10.47 eu
200 m 20.81 eu
4×100 m 39,93 eu

Premii

Cărți despre V. Borzov

Note

  1. 1 2 Valery Borzov // Encyclopædia Britannica  (engleză)
  2. 1 2 Valeri Borzov // Atletism mondial - 1912.
  3. On This Day: Born Arhivat 28 septembrie 2007 la Wayback Machine
  4. Imagini de pe Golden Record Arhivat 9 septembrie 2018 la NASA Wayback Machine
  5. Componența echipei: Alexander Lebedev , Vladislav Sapeya , Nikolai Ivanov , Valery Borzov
  6. Componența echipei: Alexander Kornelyuk , Vladimir Lovetsky , Yuri Silov , Valery Borzov
  7. Componența echipei: Alexander Kornelyuk , Alexander Aksinin , Yuri Silov , Valery Borzov
  8. Componența echipei: Alexander Aksinin , Nikolai Kolesnikov , Yuri Silov , Valery Borzov
  9. Decretul Președintelui Ucrainei nr. 254/2020 din 27 martie 2020 „Cu privire la desemnarea de către orașele suverane ale Ucrainei cu ocazia Zilei Constituției Ucrainei” Copie de arhivă din 25 februarie 2022 pe Wayback Machine  (Ucrainean)
  10. Președintele i-a acordat lui Borzov un ordin (link inaccesibil) . Data accesului: 30 iulie 2007. Arhivat din original la 27 septembrie 2007. 
  11. Decretul Președintelui Ucrainei nr. 1078/2002 din 29 de toamna 2002 „Cu privire la desemnarea de către orașele suverane ale Ucrainei a campionilor și câștigătorilor Jocurilor Olimpice, antrenorilor și organizatorilor mișcării sportive” .  (ukr.)
  12. Decretul Președintelui Ucrainei nr. 1355/99 din 20 noiembrie 1999 „Cu privire la acordarea Președintelui Ucrainei cu Ordinul de Merit” Copie de arhivă din 26 ianuarie 2019 privind Wayback Machine  (ucraineană)
  13. Decretul Președintelui Ucrainei nr. 664/96 din 7 aprilie 1996 adresat publicului „Cu privire la acordarea Insigna de Onoare a Președintelui Ucrainei” . Preluat la 30 mai 2015. Arhivat din original la 5 martie 2016.
  14. Decretul Președintelui Ucrainei nr. 804/2008 din 4 aprilie 2008 către statul „Cu privire la numirea sportivilor, antrenorilor și fahivtsivului echipei naționale a Ucrainei la XXIX-a Jocurile Olimpice de Vară” de către orașele de stat ale Ucrainei . Consultat la 20 februarie 2017. Arhivat din original pe 21 februarie 2017.
  15. Borzov Valeri Filippovici. KM.RU Arhivat 13 noiembrie 2005 la Wayback Machine
  16. Ucraineanul Valery Borzov a primit medalia CNO al Belarusului

Link -uri