| Walbiri | |
|---|---|
| Țări | Australia |
| Regiuni | Teritoriul nordic |
| Numărul total de difuzoare | 2507 [1] |
| stare | vulnerabil [2] |
| Clasificare | |
| Categorie | limbi australiene |
| ramura de sud-vest grupul ngark walbiri | |
| Scris | latin |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | wbp |
| WALS | wrl |
| Atlasul limbilor lumii în pericol | 242 |
| Etnolog | wbp |
| ABS ASCL | 8521 |
| AUSTLANG | C15 |
| ELCat | 2582 |
| IETF | wbp |
| Glottolog | warl1254 |
Walbiri ( ing. Warlpiri ), de asemenea warlpiri , walpiri , este una dintre limbile aborigene australiene , vorbită în statul Teritoriului de Nord . Unul dintre cei mai mari număr de vorbitori (2507 persoane conform recensământului din 2006 [1] ) și a studiat profund limbile australiene. Aparține grupului Ngark din ramura de sud-vest a limbilor Pama Nyunga .
Printre trăsăturile limbajului trăsăturilor se numără prezența preverbelor - un complex de clitici , ocupând a doua poziția în propoziție.
Walbiri a câștigat o faimă deosebită după ce, în 1981, pe baza materialului său, K. Hale ( SUA ) a formulat o ipoteză despre existența limbilor neconfiguraționale, adică a celor în care nu există fraze gramaticale - unități mai lungi decât un cuvânt. , dar mai mic decât o propoziție .
Walbiri există și în limbajul semnelor.
Scenariul Walbiri există încă din anii 1950. pe o bază grafică latină .
A a Aa aa E e Ee ee I i Ii ii J j K k L l Ly ly M m N n Ng ng Ny ny O o Oo oo P p R r Rd rd Rl rl Rn rn Rr rr Rt rt T t U u Uu uu W w Y yVocalismul este format din șase foneme : lung și scurt [a], [i], [u]. Sistemul de consonantism este caracteristic multor limbi australiene: absența fricativelor și contrastul în surditate-voce, prezența consoanelor retroflexe ( r , rl , rn , rt ) și palatale . Poate că bumbacul retroflex alveolar este unic din punct de vedere tipologic . Limba Walbiri este caracterizată de o armonie vocală dezvoltată .
Clasa de verbe în Walbiri constă din câteva sute de rădăcini verbale ; sunt 5 conjugări (clase) în total. Două dintre cele cinci clase includ cele mai multe rădăcini verbale, în timp ce fiecare dintre celelalte trei include doar câteva rădăcini.
Numeroase prefixe verbale sunt folosite pentru a crea verbe cu semnificații speciale . De exemplu, rădăcina verbală parnka- înseamnă „a fugi”, iar wurulyparnka- înseamnă „a se grăbi să se ascundă”. Prefixul wuruly- este folosit și cu alte rădăcini verbale pentru a crea verbe care înseamnă „a ascunde”. Prefixele sunt uneori dublate .
Majoritatea combinațiilor prefix-verb fac parte din vocabular, iar noi combinații similare nu pot fi create liber. Unele prefixe, totuși, pot fi conectate la aproape toate rădăcinile verbale, iar unele rădăcini verbale pot fi conectate la aproape orice prefix.
Un sufix de timp este atașat la rădăcina verbului . Există 5 sufixe pentru fiecare clasă de conjugare:
| Clasă | Non-trecut | Trecut | Dispoziție imperativă | Viitorul apropiat | Prezentul |
|---|---|---|---|---|---|
| unu | mi | ja | da | ju | nya |
| 2 | rni | rnu | ka | ku | rninya |
| 3 | nyi | ngu | ngka | ngku | nganya |
| patru | rni | rnu | nja | te cunosc | rninya |
| 5 | ni | nu | nta | nku | nanya |
Clasa de substantive Walbiri constă din mii de rădăcini cu multe posibilități de derivare. Pluralul se formează prin dublarea (reduplicarea) rădăcinii.
Fiecare propoziție completă din Walbiri poate conține un auxiliar ( particulă ) care, împreună cu sufixul verbului, servește la indicarea duratei acțiunii și indică relația dintre propozițiile principale și cele dependente. Cele mai frecvente particule auxiliare sunt ka (timpul prezent), kapi (timpul viitor), kaji ( dispoziție condiționată ). Particula auxiliară este aproape întotdeauna al doilea cuvânt din clauză.
Un exemplu de particulă auxiliară sufixată poate fi văzut în adio - kapirnangku nyanyi „Te voi vedea”. Aici kapi indică timpul viitor, -rna indică 1 persoană singular „I”, -ngku indică 2 n. unitati obiectul h. este „tu”, iar nyanyi este forma non-trecut a verbului din clasa a treia „a vedea”.
La timpul trecut, verbul auxiliar este adesea omis în întregime. În acest caz, sufixele sunt atașate la primul sau al doilea cuvânt din propoziție, ca în nyangurnangku „Te-am văzut”.
Armonie vocală poate fi observată în compuși . Astfel, în propoziția nyanyi kapingki „El/Ea te va vedea”, -ngku devine -ngki , ca și ultima vocală din kapi .
Dicționare: