Curtea Supremă (Ucraina)

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 19 iunie 2021; verificările necesită 16 modificări .

Curtea Supremă de Justiție
Curtea Supremă de Justiție
Vedere	Curtea Supremă de Justiție
Instanță	Curtea Suprema
Jurisdicția	Ucraina
Data fondarii	1922
Compus	judecătorii sunt numiți de președintele Ucrainei la recomandarea Înaltului Consiliului de Justiție
Eligibil pentru	Constituția Ucrainei
Durata de viață	până la vârsta de 65 de ani
Membrii	120
management
Preşedinte	Vsevolod Knyazev
A preluat mandatul	1 decembrie 2021
Sala de conferinte
Palatul Klovsky , sediul Curții Supreme a Ucrainei (ianuarie 2011)
Locație	Kiev
Abordare	01043 Kiev, st. Philip Orlik, 4-a
Coordonatele	50°26′34″ s. SH. 30°31′57″ E e.
Site-ul web
https://supreme.court.gov.ua/supreme/  (ukr.)

Portal: Politică

Ucraina

Articol din seria Sistemul politic al Ucrainei

Sistem politic Constituţie Presedintele Vladimir Zelenski Cabinetul de Miniștri Prim-ministru Denis Shmyhal Rada Supremă Președintele Radei Supreme Ruslan Stefanciuk Deputații Poporului Sistem juridic Curtea Supremă de Justiție Curtea Constititionala Divizie administrativă Districte comunitățile Orase Sistemul politic Partide politice Blocuri electorale Referendum integral ucraineni 1991 • 2000 Sondajele întregi ucrainene 2020 Alegeri parlamentare 1994 • 1998 • 2002 • 2006 • 2007 • 2012 • 2014 • 2019 Alegeri prezidentiale 1991 • 1994 • 1999 • 2004 • 2010 • 2014 • 2019 Politica externa Politica economică externă Organizatii internationale

Curtea Supremă ( ucraineană Verkhovniy sud ) este cel mai înalt organ judiciar din sistemul juridic ucrainean . Denumirea corectă a acestui organism conform Constituției Ucrainei modificată în 2016 este Curtea Supremă, fără numele țării. Activitățile Curții Supreme sunt reglementate de Legea cu privire la sistemul judiciar și la statutul judecătorilor.

Istoricul creației

De la declararea independenței Ucrainei, cel mai înalt organ judiciar a fost numit „Curtea Supremă a Ucrainei”. După reforma judiciară din 2016, numele țării „Ucraina” a fost exclus din numele acestui organism și s-a anunțat că judecătorii vechii Curți Supreme a Ucrainei nu vor fi transferați automat la noul cel mai înalt organ judiciar. A fost organizat un concurs pentru a ocupa toate cele 120 de posturi vacante de judecători ai Curții Supreme. La 30 noiembrie 2017 a avut loc primul Plen al Curții Supreme nou-înființate. Pe 15 decembrie 2017, instanța a început lucrările. Din acel moment, puterile vechii Curți Supreme a Ucrainei au încetat.

Competențele Curții Supreme

În conformitate cu Legea Ucrainei „Cu privire la sistemul judiciar și la statutul judecătorilor”, Curtea Supremă: face justiția ca instanță de casație, iar în cazurile specificate de legea procesuală, ca instanță de primă instanță sau de apel, în modul prevăzut de legea procesuală; realizează analiza statisticii judiciare, generalizările practicii judiciare; oferă avize cu privire la actele legislative care se referă la justiție, procedurile judiciare, statutul judecătorilor, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești și alte aspecte legate de funcționarea sistemului judiciar; oferă o opinie cu privire la prezența sau absența semnelor de înaltă trădare sau alte infracțiuni în actele în care este acuzat președintele Ucrainei, prezintă o observație scrisă la cererea Radei Supreme a Ucrainei cu privire la incapacitatea președintelui Ucrainei de a să-și exercite atribuțiile din motive de sănătate; face apel la Curtea Constituțională a Ucrainei cu privire la constituționalitatea legilor, a altor acte juridice, precum și în ceea ce privește interpretarea oficială a Constituției Ucrainei; asigură aplicarea uniformă a normelor de drept de către instanțele de diferite specializări în conformitate cu procedura și modalitatea determinate de legea procesuală; furnizează instanțelor de apel și locale informații metodologice cu privire la problemele de aplicare a legii; exercita alte atributii determinate de lege.

Componența Curții Supreme

Curtea Supremă este compusă din:

• Marea Cameră a Curții Supreme
• Curtea Administrativă de Casație
• Curtea Civila de Casatie
• Curtea Penala de Casatie
• Curtea Economica de Casatie

Conducerea Curții Supreme este exercitată de Președintele Curții Supreme, ales de Plenul Curții Supreme a Ucrainei pentru un mandat de 4 ani, nu mai mult de două mandate consecutive. Este ales și un vicepreședinte al Curții. Fiecare instanță de casație își alege și propriul președinte. Marea Cameră este formată din 4 delegați de la fiecare dintre curțile de casație și din președintele Curții Supreme. Fiecare dintre curțile de casație are în componența sa camere judiciare, care, la rândul lor, sunt formate din colegii permanente de judecători. În plus, în fiecare dintre curțile de casație se creează o cameră comună, care cuprinde câte doi judecători din fiecare cameră și președintele curții de casare corespunzătoare.

Competențele Curții Supreme a Ucrainei

Sarcina principală a Curții Supreme a Ucrainei este de a asigura uniformitatea aplicării legii, precum și punerea în aplicare a unui număr de puteri constituționale. Atribuțiile Curții Supreme includ:

• Examinarea contestațiilor.
• Revizuirea deciziilor instanțelor inferioare în legătură cu recunoașterea de către o organizație judiciară internațională a faptului că prin aceste decizii Ucraina și-a încălcat obligațiile internaționale.
• Examinarea recursurilor în anumite categorii de cauze.
• Examinarea ca instanță de primă instanță a litigiilor în care pârâtul este Președintele Ucrainei, Rada Supremă a Ucrainei, Înaltul Consiliu de Justiție, Înalta Comisia de Calificări a Judecătorilor, precum și a litigiilor privind rezultatele alegerilor naționale.
• Depunerea unei cereri constituționale la Curtea Constituțională a Ucrainei cu privire la recunoașterea unei legi sau a unui alt act juridic normativ ca neconstituțional sau privind interpretarea Constituției Ucrainei.
• Luarea în considerare a problemei prezenței semnelor unei infracțiuni în acțiunile președintelui Ucrainei (parte a procedurii de demitere ).
• Introducerea ideii de incapacitate a președintelui Ucrainei de a-și îndeplini atribuțiile din motive de sănătate.

De asemenea, Curtea Supremă este angajată în generalizarea practicii judiciare. Aceste generalizări sunt de natură consultativă. Atunci când Curtea Supremă consideră un caz ca o curte de apel sau de casație, ea ia decizii. Pozițiile juridice stabilite în hotărâri sunt în mod necesar luate în considerare de către instanțele inferioare atunci când examinează cazuri similare.

Ghid

Președinți

• Yakimenko, Alexander Nikiforovici (până la 16 noiembrie 1993 [1] )
• Butenko, Georgy Andreevich (16 noiembrie 1993 [2]  - a murit 24 octombrie 1994)
• Boyko, Vitaly Fedorovich (21 decembrie 1994 [3]  - 24 octombrie 2002 [4] )
• Malyarenko, Vasily Timofeevich (11 noiembrie 2002 - 21 iulie 2006)
• Onopenko, Vasily Vasilyevich (29 septembrie 2006 [5]  - 29 septembrie 2011)
• Pilipchuk, Petr Filippovich (23 decembrie 2011 [6]  - 18 aprilie 2013)
• Romanyuk, Yaroslav Mikhailovici (17 mai 2013 - 14 decembrie 2017 [7] )
• Danishevskaya, Valentina Ivanovna (15 decembrie 2017 - 30 noiembrie 2021)
• Knyazev, Vsevolod Sergeevich (1 decembrie 2021 - prezent).

Prim-vicepreședinți

• Tsuprenko, Petr Grigorievich (până la 24 decembrie 1993 [8] )
• Stefanyuk, Vladimir Sergeevich (24 decembrie 1993 [9] , renumit la 5 decembrie 2003 [10]  - decedat la 27 martie 2004)
• Pylypchuk, Petr Filippovici (11 iunie 2004 [11]  - numit pe o perioadă de 5 ani; 12 iunie 2009 [12]  - prin decizia Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 23 decembrie 2011 nr. 7, a fost ales președinte al Curții Supreme a Ucrainei)
• Romanyuk, Yaroslav Mikhailovici (23 decembrie 2011 - 17 mai 2013 [13]  - prin decizia Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 17 mai 2013 nr. 1, a fost ales președinte al Curții Supreme a Ucrainei)

Vicepreşedinţi

• Cheberyak, Petr Arkhipovich (până la 22 aprilie 1993 [14] )
• Shevchuk, Petr Ivanovich (22 octombrie 1993 [15]  - 5 decembrie 2003)
• Malyarenko, Vasily Timofeevich (16 decembrie 1993 [16]  - 11 noiembrie 2002)
• Denisenko, Vladimir Vasilevici (24 februarie 1994 [17]  - 20 mai 2004)
• Pilipchuk, Petr Filippovich (16 decembrie 2002 [18]  - 11 iunie 2004 [11] )
• Selivanov, Nikolai Prokhorovich (16 decembrie 2002 [19]  - 21 iulie 2006)
• Yarema, Anatoly Grigorievich , vicepreședinte al Curții Supreme a Ucrainei (5 decembrie 2003 [20]  - numit pe o perioadă de 5 ani; 19 decembrie 2008 [21]  - 23 decembrie 2011), vicepreședinte al Curții Supreme al Ucrainei - Secretar al Camerelor Judiciare pentru cauze civile (din 23 decembrie 2011)
• Kravchenko, Konstantin Timofeevich (19 decembrie 2008 [21]  - 7 octombrie 2010)
• Barbara, Valentin Petrovici , Vicepreședinte al Curții Supreme a Ucrainei - Secretar al Camerei Curții pentru Afaceri Economice (din 23 decembrie 2011)
• Krivenko, Viktor Vasilievich , vicepreședinte al Curții Supreme a Ucrainei - secretar al Camerei judiciare pentru cauze administrative (din 23 decembrie 2011)
• Ridiche, Anatoly Ivanovich , vicepreședinte al Curții Supreme a Ucrainei - secretar al Camerei judiciare pentru cauze penale (din 23 decembrie 2011)
• Lvov, Bogdan Yurevich , vicepreședinte al Curții Supreme din 30 noiembrie 2017.

Procedura

Curtea Supremă judecă cauzele în calitate de complet de judecători. Colegiul poate fi format din 3 sau mai mulți judecători. Colegiile judecătorilor sunt obligate să urmeze pozițiile juridice stabilite în cauze similare de alte colegii ale Curții Supreme. În cazul în care un colegiu dorește să se abată de la poziția juridică a unui colegiu din aceeași cameră, este obligat să trimită cauza spre examinare la camera corespunzătoare. Dacă poziția juridică contradictorie este exprimată în hotărârea colegiului altei camere, cauza se trece la camera unită. În caz de contradicții între instanțele de casație, cauza trebuie transferată Marii Camere, care examinează cauzele cu componența sa integrală. De asemenea, cazurile de importanță excepțională referitoare la o problemă juridică excepțional de complexă, dispute legate de competență sau în cazurile în care colegiul noii Curți Supreme dorește să se abată de la poziția juridică a vechii Curți Supreme a Ucrainei sunt trimise Marii Camere pentru considerare. În cazurile în care Curtea Administrativă de Casație acționează ca instanță de fond, recursurile împotriva hotărârilor sale sunt examinate de Marea Cameră. Plângerile de casare în litigiile civile, economice și administrative se examinează, de regulă, fără citarea părților, pe bază de cereri scrise. În acest caz, instanța poate decide să cheme părțile la audiere. Cauzele penale se consideră cu prevederea obligatorie a inculpatului cu dreptul de a participa personal sau prin videoconferință. Cauzele pe care Curtea Supremă le consideră drept instanță de fond sau instanță de apel sunt examinate conform regulilor generale – în ședință de judecată cu citare a părților.

Note

1. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 16 noiembrie 1993 Nr. 3598-XII.
2. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 16 noiembrie 1993 Nr. 3599-XII.
3. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 21 decembrie 1994 Nr. 311/94-VR.
4. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 24 octombrie 2002 Nr. 215-IV.
5. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 29 septembrie 2006 Nr. 6.
6. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 23 decembrie 2011 Nr. 7.
7. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 17 mai 2013 Nr. 1.
8. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 24 decembrie 1993 Nr. 3800-XII.
9. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 24 decembrie 1993 Nr. 3801-XII.
10. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 5 decembrie 2003 Nr. 11.
11. ↑ 1 2 Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 11 iunie 2004 Nr. 12.
12. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 12 iunie 2009 Nr. 3.
13. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 23 decembrie 2011 Nr. 8.
14. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 22 aprilie 1993 Nr. 3143-XII.
15. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 22 octombrie 1993 Nr. 3554-XII.
16. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 16 decembrie 1993 Nr. 3705-XII.
17. ↑ Rezoluția Radei Supreme a Ucrainei din 21 februarie 1994 Nr. 4009-XII.
18. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 16 decembrie 2002 Nr. 14.
19. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 16 decembrie 2002 Nr. 15.
20. ↑ Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 5 decembrie 2003 nr. 12.
21. ↑ 1 2 Rezoluția Plenului Curții Supreme a Ucrainei din 19 decembrie 2008 Nr. 21.

Link -uri

• Curtea Supremă a Ucrainei  (link inaccesibil)  (ukr.)
• Legea Ucrainei „Cu privire la sistemul judiciar și statutul judecătorilor” Copie de arhivă din 29 decembrie 2012 la Wayback Machine  (în ucraineană)
• Notă informativă despre Curtea Supremă a Ucrainei Copie de arhivă din 4 martie 2016 la Wayback Machine  (ucraineană)
• Baza de date „Legislația Ucrainei” (pe site-ul oficial al Radei Supreme a Ucrainei) Copie de arhivă din 31 martie 2014 la Wayback Machine  (ukr.)

Țări europene : Curtea Supremă
State independente	Austria Azerbaidjan 1 Albania Andorra Armenia 1 Bielorusia Belgia Bulgaria Bosnia si Hertegovina Vatican Marea Britanie Ungaria Germania Grecia Georgia 1 Danemarca Irlanda Islanda Spania Italia Kazahstan 2 Letonia Lituania Liechtenstein Luxemburg Malta Moldova Monaco Olanda Norvegia Polonia Portugalia Rusia 2 România San Marino Macedonia de Nord Serbia Slovacia Slovenia Turcia 2 Ucraina Finlanda Franţa Croaţia Muntenegru ceh Elveţia Suedia Estonia
Dependente	Insulele Aland Guernsey Gibraltar Jersey Insula Barbatului Insulele Feroe Svalbard Jan Mayen
State nerecunoscute și parțial recunoscute	Republica Nagorno-Karabah 1 Transnistria Osetia de Sud 1
1 În cea mai mare parte sau în totalitate în Asia, în funcție de locul în care este trasată granița dintre Europa și Asia . 2 În principal în Asia.

Dicționare și enciclopedii	Britannica (online) Ucraina modernă