Alegeri pentru Landtag al Prusiei (1932)

Alegerile pentru Landtag pentru Statul Liber din Prusia din 1932 au avut loc la 24 aprilie [1] [2] . Pentru prima dată, Partidul Național Socialist al Muncitorilor Germani a primit majoritatea voturilor și mandatelor , obținând 36% din voturi și devenind cea mai mare forță politică din Prusia. Coaliția social-democraților , centriștilor și liberalilor (Partidul de Stat German) care conducea Prusia din 1919 și-a pierdut majoritatea. Aproape toate principalele partide din Prusia, în special SPD și UNPP , au suferit pierderi grele. NPP și Partidul de Stat German (fostul Partidul Democrat) au devenit forțe marginale, iar Partidul German Clasa de Mijloc și-a pierdut toate locurile. Doar centriștii au rămas stabili, iar comuniștii și-au putut chiar extinde puțin reprezentarea în Landtag.

Rezultatele alegerilor

Rezultate pe județ

După alegeri

În urma alegerilor, Landtag-ul a fost împărțit între coaliția SPD - Centrum - NGP , blocul NSDAP - NNPP și KPD . Prusia a folosit un vot constructiv de neîncredere , ceea ce însemna că guvernul putea fi demis numai dacă succesorul propus avea o majoritate pozitivă. Niciuna dintre forțele parlamentare nu a avut voturile necesare pentru a face acest lucru și, din moment ce niciuna dintre ele nu a fost dispusă să coopereze cu oricare dintre celelalte, coaliția condusă de SPD a continuat să fie la putere ca guvern minoritar .

Criza guvernamentală care a urmat s-a încheiat la 20 iulie 1932, cu intervenția federale. Președintele Reich -ului Paul von Hindenburg , la sfatul cancelarului Reich -ului Franz von Papen , a emis un decret de urgență, în conformitate cu articolul 48 din Constituția de la Weimar, pentru a dizolva guvernul prusac și a da lui von Papen control direct asupra Prusiei, numindu-l Reichskommissar [5] . Prusia a rămas sub controlul direct al guvernului federal până în aprilie 1933, când, la ordinul lui Adolf Hitler , s-au organizat alegeri pentru Landtag-ul prusac în temeiul Legii puterilor de urgență din 1933 . Naziștii nu au reușit să câștige majoritatea, dar interzicerea ulterioară a Partidului Comunist și arestarea deputaților de opoziție le-a permis, împotriva oricărui pronostic, să câștige controlul asupra Landtag-ului și să-l numească pe Hermann Göring ministru-președinte. Structura federală a Germaniei a fost efectiv dizolvată sub regimul nazist, iar guvernul prusac a existat doar simbolic. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Prusia a fost dizolvată prin decizia Consiliului de Control Aliat din 25 februarie 1947.

Note

1. ↑ Nohlen & Stöver, 2010 , p. 762.
2. ↑ Childs, Harwood L. Recent Elections in Prussia and Other German Länder  //  American Political Science Review. - CUP în numele APSA , 1932. - August ( vol. 26 , iss. 4 ). — P. 698–705 . — ISSN 0003-0554 . - doi : 10.2307/1946537 .
3. ↑ Inclusiv, Partidul Polonez - 57.285 (0,13%), Casa Schleswig și Frisian - 2298 (0,01%), Partidul Popular Pruso-Lituanian - 360 (<0,01%).
4. ↑ Der Freistaat Preussen. 24. aprilie 1932, Wahl zum 4. Landtag  (germană) . Wahlen in der Weimarer Republik . Preluat: 24 august 2022.
5. ↑ Walter, Franz. Putsch am 20. Juli 1932: Wie der Mythos Preußen zerschlagen wurde . ro:Lovitura de stat din 20 iulie 1932: Cum a fost spulberat mitul Prusiei  (germană) . Der Spiegel (19 iulie 2007) . Preluat: 25 august 2022.Text original  (germană)[ arataascunde] Ein Tag als Lehrstück: für die antidemokratische Skrupellosigkeit der Konservativen jener Jahre, für die Hilflosigkeit und Ermattung der stets nur rhetorisch kraftvoll auftretenden Sozialdemokratie, für die Erosion und den Zerfalle der Republike Mie - den Republike Mond.

Literatură

• Dieter Nohlen și Philip Stöver. Alegerile în Europa: un  manual de date . - Nomos, 2010. - 2070 p. — ISBN 978-3-8329-5609-7 .