Dahlhaus, Carl
Carl Dahlhaus [5] [6] [7] ( germană : Carl Dahlhaus ; 10 iunie 1928 , Hanovra - 13 martie 1989 , Berlin ) a fost un teoretician , istoric și filozof german . Unul dintre cei mai importanți muzicologi germani ai secolului al XX-lea.
Biografie și activitate științifică
În 1947 - 1952 . a studiat cu Willibald Gurlitt și Rudolf Gerber la Universitatea din Göttingen . Faima internațională pentru Dahlhaus a fost adusă de o teză de profesor ( Kiel , 1966; o carte bazată pe materialele disertației a fost publicată în 1968), în care a studiat profund formarea tonului clasic major-minor ( în terminologia sa - „ tonalitate armonică”, germană harmonische Tonalität ), și-a demonstrat formarea pe mostre de muzică polifonică din Evul Mediu, în special din Renaștere și Baroc. Din 1967 până la sfârșitul vieții a fost profesor la Universitatea Tehnică din Berlin . A colaborat cu H. G. Eggebrecht la pregătirea celei de-a XII-a ediții a Dicționarului de muzică al lui Riemann (1967), în a cărei parte terminologică ( germană Sachteil ) a scris o serie de articole valoroase, în principal despre teoria muzicii - „Forma”, „ Formenlehre" , "Harmonie", "Klausel", "Konsonanz und Dissonanz", "Liedform", "Tonalität", "Tonsystem", "Tactus" , "Takt", "Taktstrich" , "Temperatur" etc.
Redactor-șef al noilor lucrări colectate ale lui Richard Wagner (publicată din 1970; publicarea continuă). Din 1977 până în 1979 a fost președinte al Societății Germane de Muzicologie. Editor al seriei fundamentale de cărți de referință „Neues Handbuch der Musikwissenschaft” (în 13 volume, 1980-1995) și „Enciclopedia teatrului muzical” ( Pipers Enzyklopädie des Musiktheaters , în 6 volume, 1986-97).
Un om de știință-encicloped, Dahlhaus în numeroase cărți și articole a luat în considerare o gamă largă de probleme din istoria, teoria și estetica muzicii de la originile civilizației europene până în secolul al XX-lea. Cele mai cunoscute lucrări ale sale (o carte și multe articole) despre istoria armoniei , în primul rând, „Studii despre originea tonalității armonice” ( Untersuchungen über die Entstehung der harmonischen Tonalität . Kassel, 1968). De asemenea, articolele sale sunt de valoare, dezvăluind formarea sistemului ritmic (de la ritmul mensural la ritmul de ceas) al muzicii europene moderne. În lucrări cu caracter generalizator, cum ar fi „Fundamentul istoriei muzicii” ( germană: Grundlagen der Musikgeschichte , 1977), „Ideea muzicii absolute ” ( germană: Die Idee der absoluten Musik , 1978), „ Realism muzical. Despre istoria muzicii secolului al XIX-lea” ( germană: Musikalischer Realismus: zur Musikgeschichte des 19. Jahrhunderts , 1982), Dahlhaus s-a bazat pe experiența fenomenologiei și a hermeneuticii (ideea de intenționalitate a limbajului muzical, dependența acestuia). asupra limbajului interpretărilor verbale date de stereotipurile istorice de înțelegere a muzicii).
Lucrările lui Dahlhaus au fost traduse în multe limbi. O serie de articole mici au fost, de asemenea, traduse în rusă.
Lucrări complete
- Carl Dahlhaus. Gesammelte Schriften. Hrsg. v. Hermann Danuser, Hans-Joachim Hinrichsen și Tobias Plebuch. 11 Bande. Laaber-Verlag 2000-2007. ISBN 3-89007-235-6 .
Cărți și monografii
- Studien zu den Messin Josquins des Pres. Disertație. Göttingen, 1953.
- Untersuchungen über die Entstehung der harmonischen Tonalität. habitationsschrift. Kiel, 1966; disertație publicată ca monografie cu același titlu în 1968 (Kassel: Bärenreiter, 298 SS.); Engleză traducere 1990; limba franceza traducere 1993.
- Johannes Brahms: Klavierkonzert Nr. 1 d-moll op.15. Munchen, 1965.
- muzicasthetik. Köln, 1967. 152 SS.
- Arnold Schönberg: Variationen für Orchester, op.31. Munchen, 1968.
- Analizați și Werturteil. Mainz, 1970. 97SS. (= Musikpädagogik, Bd. 8)
- Richard Wagners Musikdramen. Velber, 1971.
- Estetica Wagners. Bayreuth, 1971.
- Wagners Konzeption des drame muzicale. Regensburg, 1971.
- (mit Lars Ulrich Abraham) Melodielehre. Köln, 1972.
- Zwischen Romantik und Moderne: vier Studien zur Musikgeschichte des spateren 19.Jhs. Munchen, 1974.
- (mit Ernst Apfel ) Studien zur Theorie und Geschichte der musikalischen Rhythmik und Metrik. München, 1974 (2 capitole scrise de Dahlhaus, restul de Apfel; nu există capitole scrise împreună în carte). 561SS.
- Grundlagen der Musikgeschichte. Köln, 1977. 263 SS.
- Die Idea der absoluten Musik. Kassel, 1978; 3te Aufl., 1994. 152 SS.
- Ludwig van Beethoven: IV. Simfonia B-Dur. Munchen, 1979.
- Die Musik des 19. Jahrhunderts. Wiesbaden, 1980. VI, 360 SS. (= Neues Handbuch der Musikwissenschaft, 6).
- Musikalischer Realismus: zur Musikgeschichte des 19. Jhs. Munchen, 1982. 165 SS.
- (mit J. Deathridge) Wagner. Londra, 1984.
- (mit Michael Zimmermann) Musik zur Sprache gebracht. Musikästhetische Texte aus drei Jahrhunderten. Munchen, 1984.
- (mit Hans Heinrich Eggebrecht) Was ist Musik. Wilhelmshaven, 1985. 208 SS.
- Ludwig van Beethoven și Seine Zeit. Laaber, 1987. 320 SS.
- (cu Ruth Katz) Surse în estetica muzicii, selectate, editate, adnotate și introduse, cu traduceri originale. 4 vls. New York: Pendragon Press, 1987-1991. Vol. I Substanţă (1987); Vol. II Import (1989); Vol. III Esenţă (1991); Vol. IV Comunitatea de Discurs (1991).
- (mit Norbert Miller) Europäische Romantik in der Musik (posthum). Stuttgart, 1999 (Bd.1), Stuttgart, 2008 (Bd.2).
Colecții de articole
- Schönberg und andere: gesammelte Aufsätze zur Neuen Musik. Mainz, 1978.
- Vom Musikdrama zur Literaturoper: Aufsätze zur neueren Operngeschichte. Munchen, 1983.
- Klassische und romantische Musikästhetik. Laber, 1988.
Articole (selecție)
- Die Termini Dur und Moll // Archiv für Musikwissenschaft 12 (1955), SS.280-296.
- Război Zarlino Dualist? // Musikforshung X (1957), SS.286-291.
- Harmonic; Kontrapunkt; Melodik; Musikästhetik; Rhythmik Metrik; Tonsystem // Das Fischer Lexikon, Band 5, Musik. Hrsg. Rudolf Stephan, octombrie 1957, Frankfurt pe Main.
- Zur Geschichte der Synkope // Musikforschung 12 (1959), SS.385-391.
- Zur Theorie des Tactus im 16. Jahrhundert // Archiv für Musikwissenschaft XVII (1960), SS.22-39.
- Zur Entstehung des modernen Taktsystems im 17. Jahrhundert // Archiv für Musikwissenschaft XVIII (1961), SS.223-240.
- Domenico Belli und der chromatische Kontrapunkt um 1600 // Musikforschung (1962, Nr.4), SS. 322-340.
- Notenschrift heute (1965)
- Harmonie, Konsonanz und Dissonanz, Tactus, Takt, Tonalität, Tonartencharakter, Tonsystem etc. // Riemann Musiklexikon. 12te Aufl., hrsg. v. HHEggebrecht. Sachteil. Mainz, 1967
- Zur chromatischen Technik Carlo Gesualdos // Studien zur Italienisch-Deutschen Musikgeschichte, Bd.4, hrsg. v. F.Lippmann. Köln și Graz, 1967, SS. 77-97.
- Formprinzipien în Wagners „Ring des Nibelungen” (1969)
- Geschichtliche und ästhetische Erfahrung (1969)
- Klassizität, Romantik, Modernität: zur Philosophie der Musikgeschichte des 19. Jahrhunderts (1969)
- Wagner und die Programmusik (1970)
- Ästhetische Probleme der elektronischen Musik (1971)
- Este die Zwölftontechnik illusorisch? (1971)
- Zur Kritik des ästhetischen Urteils (1971)
- Adornos Begriff des materiales muzicale (1972)
- Romantische Musikästhetik und Wiener Klassik (1972)
- Politische und ästhetische Kriterien der Kompositionskritik (1973)
- Traditionszerfall im 19. und 20. Jahrhundert (1973)
- Zur Problematik der musikalischen Gattungen im 19. Jahrhundert (1973)
- Gesualdos manieristische Dissonanztechnik // Convivium musicorum. Festschrift W. Boetticher <…>, hrsg. v. H. Huschen u. D.-R. Moser. Berlin, 1974, SS. 34-43.
- Liszts „Bergsymphonie” și Idea der Symphonischen Dichtung (1975)
- Furtul a fost improvizație? (1979)
- Musik und Jugendstil (1980)
- Musikalischer Humanismus als Manierismus // Musikforschung (1982, Nr.2), SS. 122-129
- Warum ist neue Musik so schwer verständlich? Plädoyer für ein historisches Verständnis (1986)
- Die Tactus- und Proportionslehre des 15. bis 17. Jahrhunderts // Hören, Messen und Rechnen in der frühen Neuzeit. Darmstadt, 1987, SS.333-361 (Geschichte der Musiktheorie, Bd.6).
- Die maskierte Kadenz: Zur Geschichte der Diskant-Tenor-Klausel // Neue Musik und Tradition. Festschrift Rudolph Stephan. Laaber, 1990, S. 89-98.
Cărți și partituri editate de Dahlhaus
- Johann Theile: Musikalisches Kunstbuch , Kassel 1965.
- Studien zur Trivialmusik des 19. Jahrhunderts , Regensburg 1967.
- Das Drama Richard Wagners als musikalisches Kunstwerk , Regensburg 1970.
- Richard Wagner: Klavierwerke, Sämtliche Werke Bd. 19 , Mainz 1970.
- Einführung in die systematische Musikwissenschaft , Köln 1971.
- Richard Wagner: Werk und Wirkung , Regensburg 1971.
- Riemann Musiklexikon. Personenteil , Mainz 1972-1975.
- Das Problem Mendelssohn , Regensburg 1974.
- Beiträge zur musikalischen Hermeneutik , Regensburg 1975.
- Funkkolleg Musik , Weinheim 1977-78.
- cu Hans Heinrich Eggebrecht: Brockhaus-Riemann-Musiklexikon , Wiesbaden 1978/79.
- Studien zur Musikgeschichte Berlins im frühen 19. Jahrhundert , Regensburg 1980.
- mit Hermann Danuser: Neues Handbuch der Musikwissenschaft . Laaber 1980-1995.
- mit Helga de la Motte-Haber: Systematische Musikwissenschaft , Laaber 1982.
- Die Musik der fünfziger Jahre: Versuch einer Revision , Mainz 1985.
- Die Musik des 18. Jahrhunderts , Laaber 1985.
- mit Forschungsinstitut für Musiktheater der Universität Bayreuth unter Leitung von Sieghart Döhring: Pipers Enzyklopädie des Musiktheaters , München 1986-1997.
- mit anderen: Funkkolleg Musikgeschichte: Europäische Musik vom 12. bis 20. Jahrhundert , Weinheim 1987/88.
- cu Norbert Miller: Beziehungszauber: Musik in der modernen Dichtung , München 1988
- mit Albrecht Riethmüller und AL Ringer: Beethoven: Interpretationen seiner Werke , Laaber 1994
Note
- ↑ 1 2 Carl Dahlhaus // Enciclopedia Brockhaus (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
- ↑ 1 2 Carl Dahlhaus // Proleksis enciklopedija, Opća i nacionalna enciklopedija (croată) - 2009.
- ↑ 1 2 Brozović D. , Ladan T. Carl Dahlhaus // Hrvatska enciklopedija (croată) - LZMK , 1999. - 9272 p. — ISBN 978-953-6036-31-8
- ↑ Biblioteca Națională Germană , Biblioteca de stat din Berlin , Biblioteca de stat bavareza , Înregistrarea bibliotecii naționale austriece #118523341 // Controlul general de reglementare (GND) - 2012-2016.
- ↑ Dicţionar enciclopedic muzical . M.: TSB, 1990, p.160.
- ↑ Dicționarul de muzică al lui Grove . a 2-a ed. M.: Practică, 2007, p.275
- ↑ Marea Enciclopedie Rusă . T.8. M.: BRE, 2007, p.268.
Literatură
- Cherednichenko T.V. Tendințe în estetica muzicală modernă occidentală. Moscova, 1989
- Loesch H. von. Carl Dahlhaus und die geheimnisvolle Überschätzung der musikalischen Form. Warum ich immer noch Ratz lese, obwohl es Dahlhaus gibt // Musica 1 (1996), S.255–261.
- Cehovici D. O. Karl Dahlhaus // Marea Enciclopedie Rusă . T. 8. Moscova, 2007, ss. 268-269
- Carl Dahlhaus und die Musikwissenschaft: Werk, Wirkung, Aktualität. Hrsg.v. H.Danuser, P.Gülke, N.Miller, T.Plebuch. Schlingen: Argus, 2011.
Link -uri
Site-uri tematice |
|
---|
Dicționare și enciclopedii |
|
---|
În cataloagele bibliografice |
---|
|
|