Limba dauriană

limba dauriană
Țări China
Regiuni Mongolia Interioară , Heilongjiang , XUAR
Numărul total de difuzoare 96.100 (din 1999) [1]
stare există pericol de dispariție
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

Familia Altai (discutabil)

familie mongolă
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 tut
ISO 639-3 dta
WALS dgr
Atlasul limbilor lumii în pericol 450 , 451 , 449 și 1431
Etnolog dta
Lista LINGVIST dta
ELCat 3181 și 8569
IETF dta
Glottolog daur1238

Limba dahuriană (Dagur, Dakhur, Takhur) este limba daurilor . Se referă la limbile mongole de nord sau de est în funcție de diferite clasificări. Strâns legat de mongolă , pe baza căreia s-au discutat dacă dahurian este o limbă separată sau un dialect al mongolei. Are o serie de caracteristici care îl deosebesc de alte limbi mongole - în special, o fonetică mai diversă .

De-a lungul istoriei, limba dahuriană a avut contacte strânse cu limba mongolă și cu limbile tungus-manchu , în special cu dialectul Solon al limbii Evenki . În domeniul vocabularului , un număr semnificativ de împrumuturi din limbile manciuriană , chineză , precum și tungs-manciuriană sunt caracteristice [2] .

Daurs sunt recunoscuți ca descendenți ai Khitanilor . Cu toate acestea, construcția limbii moderne dahurian la Khitan este îngreunată de nivelul extrem de scăzut de cunoaștere a limbii Khitan [3] .

Distribuție

Anterior, Daurs a locuit teritoriile de pe malul stâng al Amurului, începând din secolul al XVII-lea s-au mutat în regiuni mai sudice. În 2003, au mai rămas doar aproximativ 400 de Amur Dauri [4] . Cei mai mulți dintre Dauri locuiesc în prezent pe râul Nenjiang din China și sunt împărțiți geografic în trei grupuri - în zona orașului Qiqihar ( provincia Heilongjiang ), districtul urban Hulun-Buir din Mongolia Interioară și județul Chuguchak . din regiunea autonomă uigură Xinjiang . Există patru dialecte principale în limba dauriană: Butkha (Nengjiang de Nord), Qiqihar (Nengjiang de Sud), Hailar și Xinjiang. Cel mai mare dintre dialecte este Butkha: este vorbit de cca. 48% transportatori.

Starea actuală

Limba este folosită în principal în viața de zi cu zi, difuzarea este efectuată . Mai mult de două treimi dintre vorbitori sunt bilingvi sau trilingvi și vorbesc, de asemenea, chineză și/sau mongolă .

În China , limba dahuriană are statutul de limbă regională. În același timp, numărul vorbitorilor nativi în rândul tinerilor este în scădere, în mare parte din cauza predării în limba chineză în școli. Astfel, numărul transportatorilor în 1990 a fost de cca. 120.000 de oameni, în 1999 - 96.100 de oameni, astăzi continuă să scadă.

Limba Manchu a fost folosită anterior ca limbă literară . Începând cu anii 1980, a fost dezvoltat un sistem de scriere bazat pe pinyin . De asemenea, scrierea mongolă este folosită în prezent pentru a scrie limba dahuriană [2] .

Scrierea

Scriptul Manchu a fost folosit istoric pentru limba dauriană . Până în prezent, limba este nescrisă [5] . Au fost făcute încercări repetate de a crea alte sisteme de scriere, inclusiv cele bazate pe chirilic (în 1956) și de două ori (în anii 20 și 80 ai secolului XX) pe alfabetul latin ( sistemul de transcriere pinyin a fost luat ca bază ).

Alfabetul chirilic includea literele A a, B b, C c, D g, D d, E e, E e, F f, Z z, I i, Y d, K k, L l, M m, H n , O o, P p, R p, C s, T t, U y, F f, X x, C c, H h, Sh w, b, s, b, E e, Yu yu, I i [6 ] .

Alfabetul latin a fost introdus în 1981. În unele școli ale Academiei de Arte Morin-Dava-Daursky și Shilin-Gol , a fost folosit pentru a preda copiii. La mijlocul anilor 1980, utilizarea acestui alfabet a fost întreruptă din cauza numărului mic de Daur [6] .

Scrisoare ÎN CAZUL ÎN CARE UN Scrisoare ÎN CAZUL ÎN CARE UN Scrisoare ÎN CAZUL ÎN CARE UN Scrisoare ÎN CAZUL ÎN CARE UN Scrisoare ÎN CAZUL ÎN CARE UN Scrisoare ÎN CAZUL ÎN CARE UN
A [A] ei [ei] iu [iu] m [m] n [n] cap [ t'h ]
e [e] UE [əu] ua [ua] f [f] s [s] SH [ʂ]
i [ɪ] oi [oi] uaa [ ua ] v [v] l [l] y [j]
adică [je], [jə] in absenta [in absenta] uai [uai] w [w] r [r] g [g]
o [o] iaa [ ial ] ue [ue] d [d] q [ʧ] k [k]
u [u] iao [iau] ui [ui] t [t] j [ʤ] ng [ŋ]
ai [ai] io [io] b [b] z [ts] X [ʃ] h [X]
ao [au] ioo [ io ] p [p] c [ tsh ] zh [tʂ]

Caracteristici tipologice

Gradul de libertate de exprimare a sensurilor gramaticale

Dahurianul poate fi numit un limbaj moderat sintetic :

(1) EUR am-AAr var-bei
boala gura- INST introduceți - NPST
Boala intră (va intra) pe gură
(2) os au-gaanie yau-seng
apă aduce- CONV.PURP merge- PERF
S-a dus să ia apă

Natura graniței dintre morfeme

Daurianul poate fi clasificat ca o limbă aglutinantă cu sufixare. Deci, în formele verbale de cuvinte, se disting indicatorii temporali și numerici personali separați, în nominal - indicatori separați de număr și caz [2] :

(3) mart-gui-maa
uita- IMPF -2PL
[ai uitat
(4) biteg-sul-d-strălucitor
carte- PL-DAT-POSS.2SG
cartile tale

Cu toate acestea, există alternanțe pe granița morfemului (sufixul este influențat de finalul silabei precedente) [2] :

(5) yau-sem-by
merge -PERF-1SG
[Am venit
(6) yau-sen-sh
merge -PERF-2SG
[Ai venit
(7) yau-seng
merge- PERF
[El] a venit/[Ea] a venit

Marcarea locului

În sintagma substantival posesiv

În sintagma substantival posesiv se observă atât marcarea dependentă (deținătorul primește indicatorul de caz genitiv), cât și marcarea dependentă de vârf (deținătorul este marcat cu cazul genitiv, iar posesul primește sufixul posesiv) [2] .

(8) aca-ii magel-yiny
tată - pălărie GEN - POSS.3SG
Pălăria tatălui
(9) mor-ii kuly-iny
cal- GEN picior- POSS.3SG
picior de cal
(10) mood-ii larc
lemn- GEN tabla
Frunză de copac
În predicție

În predicație , marcarea dependentă de vârf este de obicei, deși nu întotdeauna: verbul este de acord cu subiectul în persoană și număr, obiectul poate fi sau nu marcat în funcție de valoarea categoriei de definiție (pentru mai multe detalii despre marcarea obiectului, vezi mai jos):

(11) baa bit(e)g-ee uji-yaa-bei-baa
1PL.EXCL' carte- REFL îngrijire- PROGR- NPST -1PL.EXCL
Învățăm lecții

Markerul reflexiv înlocuiește sufixul posesiv dacă posesorul se potrivește cu subiectul predicației.

(12) en xuu-sul-ii bii tani-bei
acest' uman -PL-GEN 1SG Învățați - NPST
Îi cunosc pe acești oameni

Codificarea rolurilor

În limba dauriană, există o codificare de rol de tip nominativ-acuzativ sau neutru, în funcție de caracterul precis al obiectului. Pacientul nehotărât al verbului tranzitiv primește cazul nemarcat. Agentul unui verb tranzitiv și singurul argument al unui verb intranzitiv se comportă în același mod . Un anumit pacient al verbului tranzitiv este marcat mai ales [7] [8] .

O construcție cu un agent nedefinit al unui verb intranzitiv:

(13) euro am-AAr var-bei
boala gura- INST introduceți - NPST
Boala intră (va intra) pe gură

O construcție cu un agent definit al unui verb intranzitiv:

(14) a.k.a. ende ir-bei
Frate mai mare Aici merge- NPST
Fratele mai mare vine (vine) aici

O construcție cu un pacient nedefinit al unui verb intranzitiv:

(15) os bacila-seng
apă fierbe- PERF
Apa a fiert

O construcție cu un pacient definit al unui verb intranzitiv:

(16) acaa kertee aa-bei
Tată minciună fi - NPST
tatăl minte

O construcție cu un pacient nedefinit al unui verb tranzitiv:

(17) aul mory mogoo bei
Munte cal chin- NPST
Muntele chinuiește (va chinui) calul

Construire cu un pacient definit a verbului tranzitiv

(18) deu-miny ter xuu-y tani-bei
frate mai mic- POSS:1SG acest uman - GEN Învățați - NPST
Fratele meu mai mic cunoaște (va ști) această persoană

Ordinea de bază a cuvintelor

Ordinea de bază a cuvintelor în dahurian este SOV (unde S este subiectul, O este obiectul direct, V este verbul) [9] [2] [10] :

(19) deu-miny ter xuu-y tani-bei
frate mai mic - POSS.1SG acest uman - GEN Învățați - NPST
Fratele meu mai mic cunoaște (va ști) această persoană

Adăugarea indirectă precede direct:

(20) evee miny ugin-de gât shinken gager xii-j uku-seng
mama - POSS.1SG fiica - DAT unu nou halat do- CONV.IMPF da- PERF
Mama a cusut un halat nou pentru fiica ei.

Verbul ca un întreg, de regulă, ocupă ultima poziție în propoziție :

(21) bii kailaar-aas ir-sem-by
1SG Hailar- ABL vin -PERF-1SG
Vin din Hailar

Caracteristici ale limbii

  1. Se disting la persoana întâi inclusivă și exclusivă a pluralului: pe lângă pronumele separate baa - „noi: vorbim, dar nu ascultăm / ascultăm”, „bied” - „noi: vorbim și ascultăm / ascultăm”, există și indicatori de persoană separați pentru verbul ( -baa și respectiv -daa ) și sufixe posesive separate.
  2. Un set bogat de decapotabile (până la optsprezece)
  3. Trei serii de imperative:
  • imperativ direct - care exprimă intenția (la persoana I, formată folosind sufixul -yaa ), indicația directă (la persoana a doua, formată folosind sufixul -tw ) sau permisiunea sau dorința (la persoana a treia, formată folosind sufixul -tgai );
  • indirect - exprimarea amânării acțiunii sau politeței dorite (formată folosind sufixul -gaang );
  • imperativ nedefinit - care exprimă incertitudinea (formată folosind sufixul -gui ) [2] .

Lista abrevierilor

  • 1SG - persoana întâi
  • 2SG - persoana a doua
  • 3SG - terță parte
  • ABL - ablativ (caz separativ)
  • CONV - converti
  • DAT - dativ (cazul dativ)
  • EXCL - exclusiv (nu include difuzorul)
  • GEN - genitiv (genitiv)
  • IMPF - imperfect
  • NPST - Timpul trecut
  • PERF - perfectiv
  • POSS - sufix posesiv
  • PROGR - progresiv
  • PURP - Scop
  • REFL - reflectorizant

Note

  1. ↑ Limba dahuriană pe site-ul Ethnologue . Consultat la 10 mai 2008. Arhivat din original pe 3 februarie 2013.
  2. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 Juha Janhunen. Limbile mongole. Taylor & Francis e-Library, 2005.
  3. ↑ Gruntov I. A., Mazo O. M. Clasificarea limbilor mongole după date lexico-statistice  // Întrebări de rudenie lingvistică. - 2015. - T. 13 , nr. 3 . - S. 206-207 . — ISSN 2073-6320 . Arhivat din original pe 10 aprilie 2022.
  4. ↑ Juha Janhunen. Limbile mongole. - Taylor & Francis e-Library, 2005. - P. 129.
  5. ↑ Limbile mongole în Enciclopedia În jurul lumii . Consultat la 10 mai 2008. Arhivat din original la 13 septembrie 2007.
  6. ↑ 1 2 Minglang Zhou. Multilingvismul în China: politica reformelor scrisului pentru limbile minoritare. Berlin, 2003. ISBN 3-11-017896-6 .
  7. ↑ Juha Janhunen. Limbile mongole. - Taylor & Francis e-Library, 2005. - P. 138.
  8. ↑ Todaeva B. Kh. Limba Dagur. - Ediția principală a literaturii răsăritene a editurii „Nauka”, 1986. - S. 39-42.
  9. ↑ Todaeva B. Kh. Limba Dagur // Limbi ale lumii: limbi mongole. Moscova: Indrik, 1997.
  10. ↑ Todaeva B. Kh. Limba Dagur. Ediția principală a literaturii orientale a editurii „Nauka”, 1986.

Literatură

  • Juha Janhunen. Limbile mongole. Taylor & Francis e-Library, 2005.
  • Üjiyediin Chuluu (Chaolu Wu). Introducere, Gramatică și Exemple de Propoziții pentru Dagur // Lucrări sino-platonice, Num.56, 1994.
  • I. A. Gruntov, O. M. Mazo. Clasificarea limbilor mongole în funcție de datele lexico-sintactice // Probleme de rudenie lingvistică, 13/3, 2015.
  • B. Kh. Todaeva. Limba Dagur Ediția principală a literaturii orientale a editurii „Nauka”, 1986.
  • B. Kh. Todaeva. Limba Dagur // Limbile lumii: limbi mongole. Moscova: Indrik, 1997.

Link -uri