Denis, Lily

Lily Denis
fr.  Lily Denis
Numele la naștere Emilie Lea Ravitsky
Data nașterii 27 februarie 1919( 27.02.1919 )
Locul nașterii Paris
Data mortii 3 decembrie 2015 (96 de ani)( 03.12.2015 )
Un loc al morții Paris
Cetățenie  Franţa
Ocupaţie interpret
Ani de creativitate 1961-2015
Premii

Lily Denis ( fr.  Lily Denis ), născută Emilie Lea Ravitskaya ( Emilie Léa Ravitsky , 27 februarie 1919, Paris  - 3 decembrie 2015, ibid) este unul dintre cei mai mari traducători de literatură rusă în franceză . În total, ea a tradus 90 de volume de proză majoră a 43 de autori și 80 de piese de teatru și librete de operă care au fost interpretate pe scena franceză [1] .

Biografie

Născut la Paris într-o familie de evrei din Byten și Rostov-pe-Don , care a emigrat în Franța în anii 1910. Acasă vorbeau franceză, Emilia, deja la 8 ani, a anunțat că va fi traducătoare, dar apoi a studiat engleza. Abia după ce bunica ei s-a mutat din Rusia, care nu putea stăpâni limba franceză, Emilia a început să studieze limba rusă [2] . A primit studii medicale ( stomatologie ) și a lucrat în specialitatea ei. În timpul ocupației Franței , tatăl Emilia a fost alungat la Auschwitz și torturat, ea însăși s-a alăturat mișcării de rezistență și a urcat la gradul de locotenent (în 2015 i s-a acordat postum Medalia Rezistenței și Ordinul Legiunii de Onoare ). Acolo l-a cunoscut pe ofițerul Pierre Denis, cu care s-a căsătorit. După război, cuplul a ținut o fermă de pui în Antibes , divorțată în 1961. Emilia Denis, în vârstă de 42 de ani (și-a lăsat numele de familie) a intrat la Școala Națională de Limbi Orientale Vie din Paris și, prin Louis Aragon , a început să colaboreze cu editura Gallimard , care a publicat seria Literatură sovietică. Debutul în traducere a fost cartea lui Anatoly Kuznetsov „Continuarea legendei”. Ea a început să traducă opere dramatice alăturându-se echipei lui Fernand Lumbroso, director al Teatrului Mogador și al Agenției de Artă și Literatură din Paris. A vizitat de multe ori URSS, a devenit prietenă cu Maya Plisetskaya , ale cărei memorii le-a tradus în franceză. În 1969 i-a fost distinsă Premiul Galperin-Kaminsky pentru traducerea în limba franceză a lui Iuri Tynyanov Moartea lui Vazir-Mukhtar , iar în 1971 a primit Premiul Gorki pentru traducerea completă a romanelor lui Tynyanov. În 1973, a devenit co-fondatoare și vicepreședinte al Asociației Traducătorilor Literari din Franța. În total, ea a tradus proza ​​a 43 de autori, inclusiv Insula Sahalin a lui Cehov (ale cărei lucrări colectate le-a editat în Biblioteca Pleiadelor ), precum și Chingiz Aitmatov , Bella Akhmadulina , Friedrich Gorenstein , Valentin Kataev , Yuri Kazakov , Viktor Nekrasov , Andrei Platonov , Edward Radzinsky , Vladimir Tendryakov , Yuri Trifonov , Georgy Vladimov , precum și Dostoievski („ Însemnări din subteran ”), Andreev și câteva poezii de Țvetaeva și Pasternak . Ea a tradus 17 lucrări de Vasily Aksyonov , inclusiv The Moscow Saga , și a contribuit la publicarea almanahului Metropol în franceză . Ea a tradus 80 de texte dramatice, inclusiv „ Elefantul de aur ” de Alexander Kopkov , „ Pădurea ” de Alexander Ostrovsky , „Poloneza lui Oginsky” de Nikolai Kolyada și altele [2] [3] . A murit la vârsta de 96 de ani, până la final s-a angajat în operă literară [1] .

Traduceri

Note

  1. ↑ 12 Costaz . _
  2. ↑ 12 Bazarul rusesc .
  3. ↑ Belkeddar .

Surse

Necrologie

Diverse