Juan I

Juan I
João I de Portugalia
Regele Portugaliei
6 aprilie 1385  - 14 august 1433
Predecesor Beatrice
Succesor Duarte I
Naștere 11 aprilie 1358
Moarte 14 august 1433( 1433-08-14 ) [1] [2] [3] (în vârstă de 75 de ani)
Loc de înmormântare
Gen dinastia Avis
Tată Pedro I cel Drept
Mamă Teresia Lorenzo
Soție Philippa din Lancaster [4] și Ines Pérez Estevez [d] [4]
Copii Duarte I , Henric Navigatorul , Pedro , Ferdinand , Isabella etc.
Atitudine față de religie creştinism
Autograf
Premii
bătălii
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Juan I , Juan cel Bun sau Juan cel Mare ( port. João I de Portugalia ; 11 aprilie 1358 , Lisabona - 14 august 1433 [1] [2] [3] , Lisabona ) - Rege al Portugaliei din 1385. Fondatorul dinastiei Avis . A fost fiul nelegitim al lui Pedro I de către nobila doamnă din Galicia Teresia Lorenzo . În 1364 a fost ales Maestru al Ordinului Avis . A fost regent al regatului Portugaliei de la 16 decembrie 1383 până la 6 aprilie 1385 în timpul interregului din 1383-1385 .

Board

După moartea, în octombrie 1383, a regelui Fernando I , care nu a lăsat niciun moștenitor bărbat, s-au făcut eforturi mari pentru a transfera puterea singurei sale fiice Beatrice ( Leonor Telles , văduva lui Fernando și mama lui Beatrice, a acționat ca regentă ). În calitate de moștenitoare, Beatrice a fost căsătorită cu regele castilian Juan I , dar căsătoria a fost extrem de nepopulară, deoarece Portugalia urma să devină provincie castiliană ca urmare a acestor evenimente. Interregul portughez din 1383-1385 a fost o perioadă de anarhie politică și război civil între pretendenții la tron, dintre care unul era fratele nelegitim al regelui decedat, João.

În cele din urmă, Cortes reunite la Coimbra l-au proclamat pe João, maestru al Ordinului Avisi , rege al Portugaliei (6 aprilie 1385). Aceasta a fost o declarație de război de facto asupra Castiliei și revendicarea acesteia la tronul portughez.

La scurt timp după aceea, castilienii au invadat Portugalia cu scopul de a captura Lisabona și de a-l detrona pe tron ​​pe João I de Aviz.

Juan I de Castilia a fost întărit de un detașament de cavaleri francezi, iar 600 de arcași englezi erau de partea lui Juan de Avis. João I i-a acordat conetabilului său Nuno Alvares Pereira titlul de protector al regatului. Invadatorii li s-a opus cu hotărâre și au fost înfrânți la bătălia de la Atoleiros și la decisivă de la Aljubarrota (14 august 1385), unde armata castiliană a fost practic anihilata. Juan de Castilia s-a retras, iar tronul a rămas cu Juan I de Avis.

După moartea în 1390 a lui Juan de Castilia, care nu a lăsat copii de Beatrice, Juan I a condus țara fără războaie și a încurajat dezvoltarea ei economică. Excepție a fost expediția de capturare a orașului musulman Ceuta de pe coasta africană în 1415. După acest succes militar de mare importanță strategică pentru navigația către țărmurile Africii, Ioan din Avis a revenit la politica de menținere a păcii.

Legacy

Cronicarii contemporani îl descriu pe João I ca pe un om priceput, gelos că are puterea alături, dar în același timp binevoitor.

Familie

În 1387, Ioan I s-a căsătorit cu Filip de Lancaster , fiica lui Ioan de Gaunt , care a acționat ca un aliat ferm, cimentând astfel alianța dintre Anglia și Portugalia , care a durat până în secolul al XX-lea.

Din această căsătorie s-au născut:

Regele a avut și copii nelegitimi cu amanta sa de multă vreme, Inés Pérez Estevez:

Strămoși

Note

  1. 1 2 Lundy D. R. João I de Aviz, Rei de Portugal // Peerage 
  2. 1 2 Johann I. (Portugalia) // Enciclopedia Brockhaus  (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
  3. 1 2 Joan I de Portugal // Gran Enciclopèdia Catalana  (cat.) - Grup Enciclopèdia Catalana , 1968.
  4. 12 Kindred Britain
  5. Zurara G. E. cronica dos gramdes e notavees feitos do illustre e muito nobre S[e ñor Dom Pedro de Meneses Conde de Villa Reall primeiro Capitam e Governador que foy na cidade de Ceita / a qual foy ajuntada e escrita neste vollume per mandado do muito alto e muito eccelente e muyto poderoso Principe elRey Dom Afonso o Quinto de Portugal e do Algarve e S[enh]or da dita cidade e dalcacer care este mesmo Rey ganhou junto com ella per mym Gomez Eanes dazurara profeso Cavaleiro e Come[n]dador da Orde [m] de Christo e seu Coronista e Guarda Mor do Tombo destes seus Reynos]  (port.) - 1600.

Surse