Episcopul Ioan (?, Partenit - între 788 și 802-807 [1] , Amastris ) - o figură religioasă și politică a Gotiei Crimeei , episcop de Goth , un sfânt ortodox .
Ioan din Gotha (Gotfsky) s-a născut în prima jumătate a secolului al VIII-lea în piața Partenity (acum satul Partenit , districtul urban Alushta ) în familia lui Leo și Fotina. Bunicul său patern provenea din „ tema Armeniak ” din Asia Mică, unde a slujit ca lancier [2] . Probabil, mica patrie a strămoșilor lui John ar trebui identificată cu satul modern Vona, lângă Capul Cham, lângă orașul Ordu din Anatolia. După etnie, ei erau cel mai probabil greci și s-au mutat în Crimeea din cauza situației tulburi din patria lor [3] . Mama lui, Fotina, încă dinainte de nașterea fiului ei, a făcut jurământ să-l dedice slujirii lui Dumnezeu, astfel, Ioan „și-a ales încă din leagăn o viață ascetică, făcând orice virtute în cuvânt și faptă” [ 4] .
În 754 , când episcopul de Gotha, din dorința de a-i face pe plac împăratului Constantin Copronim , a semnat decretele Sinodului iconoclast de la Constantinopol și, drept răsplată pentru aceasta, a fost numit mitropolit al Heracleei Traciei , locuitorii Gothiei . l-a ales pe Ioan în locul apostatului. Ioan a mers la Ierusalim , unde a petrecut trei ani, iar apoi în Georgia , unde a fost hirotonit episcop în jurul anului 758 . Apoi s-a întors în patria sa. După moartea împăratului iconoclast Leon al IV-lea , în anul 780, a vizitat Constantinopolul și a discutat acolo cu împărăteasa Irene despre dreapta credință. La cel de -al Doilea Sinod de la Niceea din 787, care a pecetluit victoria iconodulilor, el nu a fost prezent personal, trimișindu-și reprezentantul, călugărul Chiril.
În 787, în Gothia, aflată sub stăpânirea khazarilor , a izbucnit o revoltă populară, susținută de conducătorul secular al regiunii. John a fost unul dintre inițiatorii conspirației și a participat activ la ea. Garnizoana Khazar a fost expulzată din capitala regiunii - Doros , iar rebelii au capturat trecătorile muntoase care duceau spre țară. Dar Khazar Khagan a capturat din nou orașul în curând. Ioan a fost predat khazarilor. Kaganul i-a cruțat viața și l-a închis la Fullah . De acolo, Ioan a fugit la Amastris, pe coasta opusă a Mării Negre , unde a murit patru ani mai târziu. Trupul episcopului a fost transportat în patria sa și înmormântat în mănăstirea Parthenon - actuala Sf. Gheorghe, lângă Capul Fiolent , lângă Balaklava .
Potrivit unei alte versiuni, trupul său a fost transportat la Partenit și înmormântat pe Muntele Ayu-Dag , în biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Acest templu, conform legendei, a fost construit la inițiativa lui Ioan.
Canonizat de Biserică în chip de sfinți [5] . Zilele Memoriale: 19 mai (1 iunie, stil nou) și 26 iunie (9 iulie, stil nou) [6] . Textul grecesc al vieții sale, scris între 815 și 842, a supraviețuit.
Singurul templu din întreaga Patriarhie a Moscovei, sfințit în cinstea lui Ioan, este situat în Partenitul, în curtea Mănăstirii Kosmo-Damianov ( paraclisul superior este sfințit în cinstea icoanei Maicii Domnului „Țarița” ). .