Prefectura Pretoriană a Italiei
Prefectura pretoriană a Italiei ( latină praefectura praetorio Italiae ), numele complet Prefectura pretoriană a Italiei, Iliria și Africa ( latină praefectura praetorio Italiae, Illyrici et Africae ) este una dintre cele patru prefecturi pretoriane ale Imperiului Roman târziu . Acesta includea Peninsula Italiană , Balcanii de Vest , provinciile dunărene și o parte din Africa de Nord . Centrul prefecturii a fost Roma , apoi Mediolanum și în final Ravenna .
Istorie
Prefectura a fost înființată la împărțirea Imperiului după moartea lui Constantin I cel Mare în 337 . Inițial au inclus următoarele eparhii : Africa , Italia , Pannonia , Dacia și Macedonia .
În 356 , odată cu înființarea prefecturii pretoriane a Iliriei , eparhiile Panoniei, Daciei și Macedoniei au devenit parte din aceasta.
După căderea Imperiului de Apus în 476 , prefectura a continuat sub Odoacru și Teoderic cel Mare ; regii gotici ulterioare au continuat să folosească și diviziunea administrativă romană. După războaiele gotice ale lui Iustinian I , prefectura Italiei a căzut din nou în mâinile romanilor, dar după cucerirea lombardă din 568, rămășițele sistemului administrativ roman au dispărut treptat, iar prefectura a fost transformată în Exarhatul Ravennei . împăratul Mauritius .
Lista prefecților pretorieni de seamă ai Italiei
- Emilian (328)
- Lucius Papias Pakacianus (334-335)
- Aconius Catullin Philomaphius (341)
- Mark Mecius Memmius Furius Baburius Caecilian Placidus (342-344)
- Vulcația Rufinus (prima dată, 344-347)
- Gaius Caionius Rufius Volusianus Lampadius (355)
- Taur (356-361)
- Claudius Mamertinus (361-365)
- Vulcația Rufinus (a doua oară, 365-368)
- Sextus Claudius Petronius Probus (prima dată, c. 368-375)
- Decimius Gilarian Hesperius (378-380)
- Flavius Aphranius Syagrius (382)
- Flavius Hypatius (382-383)
- Sextus Claudius Petronius Probus (a doua oară, 383)
- Nonius Atticus (383-384)
- Vettius Agorius Pretextatus (384)
- Neotherium (385)
- Sextus Claudius Petronius Probus (a treia oară, 387)
- Virius Nicomachus Flavian (390-392)
- Flavius Lucius Dexter (395)
- Eusebiu (395-396)
- Mallius Theodore (pentru prima dată, 397-399)
- Valerius Messala Avien (399-400)
- Adrian (prima dată, 400-405)
- Flavius Macrobius Longinian (prima dată, 406)
- Curtius (407-408)
- Flavius Macrobius Longinian (a doua oară, 408)
- Mallius Theodore (a doua oară, 408-409)
- Cecilian (409)
- Job (409)
- Melithius (410-412)
- Seleucus (prefectul Africii, 412)
- Ioan (412-413)
- Hadrian (a doua oară, 413-414)
- Seleucus (414-415)
- Paladiu Junius Quart (416-421)
- Anicius Avchenius Bass (prima dată, 426)
- Rufio Anthony Agripius Volusian (428-429)
- Nicomachus Flavian (431-432)
- Anicius Avchenius Bass (a doua oară, 435)
- Anicius Acilius Glabrio Faustus (c. 438)
- Petronius Maximus (439)
- Caecina Decius Aginacius Albinus (443-448)
- Caecina Decius Busuioc (prima dată, 458)
- Caelius Aconius Probian (461-463)
- Caecina Decius Busuioc (a doua oară, 463-465)
- Felix Himilcon (473)
- Manlius Boethius (între 480 și 486) (a fost consul în 487)
- Caecina Decius Maximus Vasile Juniorul (483) (a fost consul în 480)
- Caecina Mavortius Vasile Decius (486-493) (a fost consul în 486)
- Liberius (494-500)
- Flavius Faustus Albinus Junior (?500-503) [1] (a fost consul în 493)
- Casiodor cel Bătrân (500-?)
- Flavius Anicius Probus Faustus Junior (509-512) (a fost consul în 490)
- Rufio Faustus Avien Junior (527-528) (a fost consul în 502)
- Faust (521/522) sau 529 [2]
- Casiodor cel Tânăr (533-537) (a fost consul în 514)
- Fidelius (537-538)
- Reparat (538-539)
- Atanasie (539-542)
- Maximinus (c. 542)
- Flavius Marian Michael Gabriel Gabriel Peter John Narses Aurelian Limenius Stephen Aurelian, (554/568)
Note
- ↑ Prosopografia Imperiului Roman de Târzie, II, 51-2
- ↑ Prosopografia Imperiului Roman de mai târziu , II, P452
Surse
Literatură