Scrisul calmuc

Script Kalmyk  - scriptul folosit pentru a scrie limba Kalmyk . Pe parcursul existenței sale, a funcționat pe diferite baze grafice și a fost reformată în mod repetat. În prezent, scriptul Kalmyk funcționează în chirilic . Există 5 etape în istoria scrierii Kalmyk:

• până în secolul al XVII-lea – vechea scriere mongolă
• Secolul XVII - 1924 - scris todo-bichig ;
• 1924-1930 - scriere bazată pe alfabetul chirilic
• 1930-1938 - scriere pe bază latină ;
• din 1938 - scriere modernă bazată pe alfabetul chirilic.

Todo-bichig

Până la mijlocul secolului al XVII-lea, oirații și kalmucii au folosit vechiul scriere mongolă pentru a-și înregistra limba . Vechea scriere mongolă a fost slab adaptată pentru a transmite trăsăturile fonetice ale limbii vie Oirat, care a necesitat reforma sa. În 1648, călugărul budist Zaya Pandita a reformat vechiul script mongol, apropiindu-l de limba Oirats. În special, a fost introdusă denumirea tuturor sunetelor vocale Oirat, a fost simplificată ortografia vocalelor lungi și au fost dezvoltate elementele de bază ale normelor de ortografie. Acest alfabet a fost numit „todo-bichig” ( scriere clară ). La fel ca vechea scriere mongolă, todo-bichig avea o direcție de scriere de sus în jos. În ciuda încercărilor de a aduce scrisul mai aproape de limba vorbită, limba scrisă Oirat avea multe cuvinte împrumutate din limba mongolă și nefolosite în vorbirea vie. Deci, deja la începutul secolului al XVIII-lea, au fost înregistrate două forme scrise ale limbii Kalmyk - „bookish”, care a fost folosit în practica religioasă și a avut numeroase împrumuturi mongole și tibetane și au păstrat forme lingvistice arhaice, precum și „colocviale”. , folosit în corespondența privată și reflectând schimbările care au loc în limba [1] [2] .

Todo-bichig, numit și pe numele creatorului său, „Scrierea Za-Pandit” a existat printre kalmyk cu modificări minore până în 1924. Oirații din China încă îl folosesc [3] .

În secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, un număr de cărți și broșuri atât originale , cât și traduse din rusă au fost publicate pe Todo-Bichig [4] , dar alfabetizarea populației kalmuce din Imperiul Rus a rămas foarte scăzută - 2,3% în 1913 [ 5] .

Alfabetul pe bază de chirilic (sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea)

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Societatea Misionară Ortodoxă a publicat o serie de cărți școlare în limba Kalmyk, folosind scrierea chirilică. Prima publicație de acest fel a fost A Primer for Kalmyk Ulus Schools (1892). Alfabetul folosit în acest primer avea următoarea compoziție: A a, B b, C c, D g, D d, E e, Z s, I și, K k, L l, M m, N n, O o, P p, R p, C s, T t, U y, X x, C c, H h, Sh w, b, E e, Yu yu, eu sunt, Ӓ ӓ, Ā ā, Ǟ ǟ, Ӧ ӧ, Ō ō, Ȫ ȫ, Ӱ ӱ, Ӯ ӯ, Ӱ̄ ӱ̄, J j, Ng ng, Іy, іy, Ye ye, Ёӧ yӧ, Ӓy ӓy, Ӣ ӣ, Ē ē, Yū yū [6] Ȳ În 1902, a fost publicat Primerul pentru Kalmyks, unde a fost folosită o versiune diferită a alfabetului: A a, B b, G d, D d, Z s, I i, Y d, K k, L l, M m, N n, O o , R p, C s, T t, Y y, X x, C c, H h, Sh w, b, E e, Ӓ ӓ, Ā ā, Ǟ ǟ, Ӧ ӧ, Ō ō, Ȫ ȫ, Ӱ ӱ , Ӯ ӯ, Ӱ̄ ӱ̄, J j, Ҥ ҥ, Ӣ ӣ, Ē ē [7] . Totodată, scriptul todo-bichig a continuat să fie folosit [8] .

La 6 ianuarie 1924, la Astrakhan a avut loc o întâlnire a comunității Kalmyk . La această întâlnire, cu majoritatea de voturi, scriptul Zaya-Pandit a fost recunoscut ca învechit - au fost remarcate dificultatea sa de a scrie și de a învăța, lipsa fonturilor, incapacitatea de a-l folosi pe telegraf și așa mai departe. În acest sens, s-a decis traducerea limbii Kalmyk în scriere chirilică. Pe 12 ianuarie a fost adoptat un alfabet format din următoarele litere: A a, B b, C c, G g, D d, E e, F f, Z s, I i, K k, L l, M m , N n, O o, P p, R p, C s, T t, U y, F f, X x, C c, H h, Sh w, Sh y, S s, E e, Yu yu, I i, b b , й й, ä , ö , ӱ , ң , ӝ . Vocalele lungi trebuiau să fie supraliniate ( macron ), dar acest lucru nu s-a făcut în practică. De asemenea, în ciuda absenței în proiectul aprobat, litera ъ a început să fie folosită pentru a desemna vocalele obscure . Din ianuarie 1926, ziarul „ Ulan halmg ” [9] a început să fie tipărit în acest alfabet . Limba literară Kalmyk în curs de dezvoltare s-a bazat pe dialectul Torgut, dar mai târziu norma a început să se concentreze nu numai pe Torgut, ci și pe dialectul Derbet [10] . Uneori, în edițiile de atunci, litera ң era înlocuită cu ҥ sau н̈ , iar literele E e, Zh, F f, Sh u , incluse oficial în alfabet , lipseau [11] .

La 7 septembrie 1926, la o întâlnire la Colegiul Pedagogic Kalmyk din Astrakhan, s-a decis să se facă modificări alfabetului. Deci, toate literele suplimentare au fost anulate și au fost introduse în schimb D d, V v, H h . În iunie 1927, acest alfabet a fost introdus în uz oficial, dar o parte semnificativă a literaturii și a presei era încă publicată în alfabetul din 1924 [12] .

În perioada 5-8 februarie 1928, a avut loc o întâlnire regulată despre scrierea kalmucă, la care alfabetul a fost din nou reformat. Literele D d, V v, H h au fost anulate, iar litera Ә ә a fost introdusă pentru a indica vocalele obscure . S-a decis să se indice lungimea vocalelor prin dublarea literelor corespunzătoare. Acest alfabet a fost folosit până în 1930 [13] .

Alfabetul latinizat

La sfârșitul anilor 1920, procesul de latinizare a scripturilor a început în URSS . În cursul acestui proces, în ianuarie 1930, al IX-lea Congres Regional al Sovietelor Kalmyk a legalizat un nou alfabet latinizat pentru limba Kalmyk. Utilizarea sa efectivă a început în ziare de la sfârșitul lunii septembrie a acelui an [14] . În acest alfabet, literele au fost aranjate în următoarea ordine [15] : A a, B b, C c, Ç ç, D d, E e, Ә ә, G g, H h, I i, j, K k , L l, M m, N n, ꞑ, O o, Ө ө, P p, R r, S s, Ş ş, F f, Y y, Z z, Ƶ ƶ, U u, T t, V v , X x, b .

În perioada 10-17 ianuarie 1931, la o conferință a oamenilor de știință ai grupului de popoare mongole care a avut loc la Moscova , s-a decis să se schimbe semnificația fonetică a două litere din scrierea Kalmyk, precum și să se schimbe ordinea alfabetică a literelor. În luna mai a aceluiași an, a III-a Conferință Regională Kalmyk despre Limbă și Scriere , desfășurată la Elista , a confirmat această decizie. Alfabetul a luat următoarea formă [16] :

Litera b b , spre deosebire de majoritatea celorlalte alfabete latinizate sovietice, denota palatalizarea [17] . La 17 februarie 1937 s-a decis introducerea semnului Ⱬ ⱬ pentru sunetul /җ/ [18] . În această formă, alfabetul a existat până în 1938.

Chirilic modern

În a doua jumătate a anilor 1930, procesul de traducere a scripturilor în chirilic a început în URSS. Alfabetul Kalmyk a fost tradus în chirilic în 1938. Inițial, alfabetul chirilic Kalmyk includea toate literele alfabetului rus , precum și Ä ä, Гъ гъ, J j, Нъ нъ, Ö ö, Ӱ ӱ . În 1941, alfabetul a fost din nou reformat - stilul literelor suplimentare a fost schimbat [19] . Cu toate acestea, din cauza deportării Kalmyks care a urmat în curând, trecerea la o nouă versiune a alfabetului a fost efectuată numai după reabilitarea lor - la 19 noiembrie 1959 [20] [18] .

În prezent, alfabetul Kalmyk arată astfel:

Tabele de corespondență alfabetică

Suport computer pentru alfabetul Kalmyk bazat pe chirilic

Alfabetul Kalmyk în Unicode

Fonturi și introducerea textului în limba Kalmyk

Pe Windows, literele Kalmyk sunt incluse în Arial Unicode MS, Courier New, Times New Roman și altele. Pentru tastare, puteți utiliza aspectul tastaturii Tatar, care este inclus cu principalele sisteme de operare, adăugându-l în setările tastaturii. Există, de asemenea, machete create special pentru limba Kalmyk, dintre care unul a fost inclus în Ubuntu 9.04 sub numele Russia Kalmyk. În Wikipedia Kalmyk , pot fi introduse litere suplimentare utilizând bara de inserare rapidă din partea de jos a paginii de editare făcând clic pe litera corespunzătoare.

Note

1. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 6-11.
2. ↑ M. I. Isaev. Construcția limbii în URSS. - M . : „Nauka”, 1979. - S. 215-218. — 352 p. - 2650 de exemplare.
3. ↑ Musaev K. M. Limbi și scrieri ale popoarelor din Eurasia. - Almaty: „Gylym”, 1993. - S. 132. - 242 p. - 100 de exemplare.  - ISBN 5-628-01418-4 .
4. ↑ Limba și literatura Kalmyk // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
5. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 35.
6. ↑ Manual pentru școlile Kalmyk ulus. - Kazan: Societatea Misionară Ortodoxă, 1892.
7. ↑ Primer pentru Kalmyks (experiment) = Khalmagudіn tӧlӓ̄ bichigdeksen uzӱgӱ̄dіn dekter oroshiba. - Kazan: Societatea Misionară Ortodoxă, 1902. - 300 de exemplare.
8. ↑ A. T. Bayanova. Primele inițiative Kalmyk ca surse de cultură spirituală ale Kalmyks // Buletinul Universității Kalmyk. - 2012. - Nr. 3 (15). - S. 50-55. — ISSN 1995-0713 .
9. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 52-54.
10. ↑ Limbile scrise ale lumii: Limbile Federației Ruse. - M. , 2000. - T. 1. - S. 171. - 651 p.
11. ↑ L. Narmaev. Sarul mӧr. - M . : Editura URSS kelen ulsin akha, 1925. - S. 31. - 5000 exemplare.
12. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 60-64.
13. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 68-70.
14. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 78-79.
15. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 79.
16. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 82-86.
17. ↑ Nou membru al uniunii alfabetice  : Referitor la proiectul de romanizare a alfabetului Kalmyk // Cultura și scrierea Orientului. - Baku, 1930. - Numărul. VI. - S. 200-201.
18. ↑ 1 2 Kadyrkulova U.K., Monraev M.U., Mushaev V.N. Probleme ale formării scrisului în epoca sovietică (pe exemplul limbilor kalmuk și kirghize) // Buletinul Universității Kalmyk. - 2019. - Nr. 4 (44). - S. 85-92. — ISSN 1995-0713 .
19. ↑ Nominkhanov, 1976 , p. 130.
20. ↑ R. S. Gilyarevsky, V. S. Grivin. Determinant al limbilor lumii conform scrierilor. - al 2-lea. - M . : Editura Literaturii Răsăritene, 1961. - S. 64.
21. ↑ GOST 7.79-2000 . Reguli pentru transliterarea literelor chirilice în alfabetul latin . Consiliul Interstatal pentru Standardizare, Metrologie și Certificare. (nedefinit)

Literatură

• Ts. D. Nominkhanov. Eseu despre istoria scrisului kalmuc. - M . : „Nauka”, 1976. - 140 p. - 1000 de exemplare.