| Leopold Kampf | |
|---|---|
| limba germana Leopold Kampf | |
| Ocupaţie | dramaturg |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Leopold Kampf ( germană Leopold Kampf ; 1882 [1] , Cracovia - 19 decembrie 1912 [2] , Cracovia ) - dramaturg austriac de origine evreiască [3] .
A absolvit Facultatea de Drept a Universității Jageloniene și a primit un doctorat în drept. A debutat în 1905 cu piesa „În ajun” (în germană: Am Vorabend ), ai cărei eroi sunt participanți la Revoluția Rusă din 1905, care pregătesc o tentativă de asasinat asupra guvernatorului. Se spune că piesa a fost scrisă inițial în poloneză ( poloneză W przededniu ), dar nu a trecut cenzura la Cracovia, după care autorul însuși a tradus-o în germană și a plecat cu textul în Germania, unde nici cenzura de la Berlin nu a trecut. lăsați piesa să treacă, dar prima reprezentație privată a avut loc Hamburg [4] . În 1907 a fost publicată o traducere în limba rusă, în 1908 a apărut o traducere în franceză de Robert d'Humière . și o traducere finlandeză deAarne Orytsalo , o traducere în engleză a apărut în SUA, precum și traduceri în italiană (Arturo Giovanniti [5]) și idiș, în 1909 a fost publicată o traducere turcă în Egipt de prințesa Kadriya, fiica viitorului sultanHussein Kamil, o traducere în limba românăHaralamb Leki a apărut în 1912 . Li Shizenga publicat o traducere a piesei în chineză clasică (wenyan) în 1908; traducerea în chineza modernă (putonghua) a fost făcută ulterior deBa Jin[6], care a recunoscut că cunoașterea sa cu această piesă (tradusă de Li Shitseng) i-a făcut o impresie de neșters la vârsta de cincisprezece ani[7]. Piesa a fost montată și în multe țări, în special în producția din New York din 1909, pentru care originalul lui Kampf a fost reelaborat deMartha Morton , iar Hedwig Reicher și-a făcut debutul pe Broadway în rolul principal. Producția de la Paris a avut peste 450 de reprezentații[1], iar în 1912 a fost re-prezentată o versiune cu muzică deFrancesco Guarnieri. În multe orașe germane, producția piesei a fost interzisă din cauza simpatiei evidente a autorului pentru eroii revoluționari[8]; în Imperiul Rus, interdicția de cenzură a afectat traducerea letonă (1912). În același timp, criticile au remarcat slăbiciunea lucrării lui Kampf dintr-un punct de vedere strict dramatic, subliniind că episoadele individuale, cu toată fiabilitatea și eficacitatea lor, sunt slab legate între ele: potrivit unuia dintre recenzenții americani, acest " nu seamănă mai mult cu o piesă decât fragmente împrăștiatePartenon - pe templul doric”[9]; Criticul polonezAnthony Kholonevsky a tratat prima lucrare a lui Kampf cu mai multă simpatie, văzând în ea „o lucrare de un talent puternic și sincer, <...> un studiu profund și concentrat al acelor stări de tensiune morală și nervoasă care îi creează pe „eroi”. a revoluţiei ""[4 ].
Kampf a scris mai multe piese ulterioare în germană. Două dintre ele, „Stork” ( germană: Der Storch , poloneză: Bocian ) și „Nina”, au fost puse în scenă la Cracovia după moartea sa [10] . De asemenea, au fost raportate o serie de nuvele acut psihologice care îi aparțin [11] .
A murit de tuberculoză .