Colocare (lingvistică)

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 10 ianuarie 2022; verificarea necesită 1 editare .

Colocare  - o frază care are semne ale unei unități integrale sintactic și semantic , în care alegerea uneia dintre componente se realizează în funcție de sens, iar alegerea celei de-a doua depinde de alegerea primei (de exemplu, pentru a stabiliți condiții  - alegerea verbului a seta este determinată de tradiție și depinde de condiția substantivului , cu cuvântul propoziția va fi un alt verb este a contribui ).

Colocările includ, de obicei, toponime compuse , antroponime și alte nume utilizate în mod obișnuit (de exemplu, crucișătorul Avrora , uzina Kirov ).

Un alt nume pentru același fenomen este stabil, sau frazeologice , N-grame .

Proprietăți

Spre deosebire de idiomuri ( puneți un porc pe el, apa este întunecată în nori etc.), colocările sunt larg răspândite, fără ele este imposibil să vorbiți rusă.

Un cuvânt care își păstrează sensul se numește cheie , sau componentă liberă : cuvântul influență în influență , cuvântul care înseamnă în combinație sens profund . Componenta liberă este generată după regulile uzuale de generare a vorbirii: se selectează după valoare, în funcție de sensul care se exprimă. Cuvântul, a cărui alegere este determinată de tradiție, depinde de componenta cheie și trebuie stocat în memorie (în dicționar), se numește componentă neliberă . Pentru a alege verbul corect cu cuvântul influență , este necesar nu numai să vă imaginați ce sens trebuie exprimat (sensul „a face”), ci și să vă amintiți (sau să învățați din dicționar) că acesta este un verb. a exercita , si a nu face , a nu produce , a nu crea .

Majoritatea colocărilor exprimă un număr limitat de sensuri standard, numite funcții lexicale în modelul Sens-Text : a influența  este funcția Oper, un șoc profund  este Magn etc.

Clasificarea colocărilor

Colocările în funcție de cuvântul principal sintactic sunt împărțite în:

Colocările pot fi clasificate și în funcție de stilul funcțional în care sunt utilizate. Cele mai multe dintre colocările sunt colocări de carte: științifice ( a efectua cercetări ), afaceri oficiale ( a pronunța o propoziție ), ziar și jurnalistic ( entuziasmul acaparat ). Dar există și cele colocviale (vorbește prostii, măcina prostii ).

În funcție de compoziția lexicală, alocațiile sunt împărțite în:

În alocațiile necompozite, semnificația este complet diferită de părțile sale constitutive. Acestea sunt de obicei idiomuri și expresii idiomatice. De exemplu, dați un stejar , puneți coarnele etc.

Colocațiile neînlocuibile nu permit înlocuirea sinonimă a unui cuvânt cu altul. Această clasă include fraze fixe și metafore. De exemplu, vinul alb nu poate fi înlocuit cu vin limpede sau vin galben etc.

Colocațiile imuabile conțin legături rigide între cuvinte care nu permit modificarea acestora cu ajutorul vocabularului suplimentar sau înlocuirea unei funcții gramaticale. De exemplu, o inimă în călcâi nu poate fi înlocuită cu o inimă în călcâi , ci (plimbare) de jur împrejur  - pe (plimbare) prin casă și în jur .

O altă clasificare a colocațiilor este în discontinue și inseparabile. Cuvintele secundare pot cădea în colocații discontinue ( viața este în plină desfășurare și viața lui este în plină desfășurare , viața lui este în permanență în plină desfășurare etc.).

Metode

Colocările sunt relevate în timpul analizei lexicale a textului. Metodele statistice care indică frecvența partajării pot ajuta la detectarea lor într-o foarte mică măsură. Câteva metode statistice de obținere a colocațiilor:

Vezi și

Note

  1. ↑ John S. Justeson, Slava M. Katz. Terminologie tehnică: unele proprietăți lingvistice și un algoritm de identificare în text. (engleză)  // Ingineria limbajului natural  : jurnal. - 1995. - Vol. 1 . - P. 9-27 .
  2. ↑ Frank Smadja. Preluarea alocațiilor din text: Xtract. (neopr.)  // Lingvistică computaţională. - 1993. - T. 19 . - S. 143-177 .  
  3. ↑ Hiroshi Nakagawa. Extindere bazată pe corpus a unui lexic semantic terminologic. (Engleză)  // În Recent Advances in Computational Terminology. John Benjamins, jurnal. - 2001. - P. 327-351 .
  4. ↑ Biserica Kenneth Ward și Patrick Hanks. Norme de asociere a cuvintelor, informare reciprocă și lexicografie. (PDF) 76-83 (1989). Arhivat din original pe 22 iulie 2012.
  5. ↑ Kenneth W. Church și A. Gale. William. Concordanțe pentru text paralel. (neopr.)  // În Proceedings of the Seventh Annual Conference a UW Center for the New OED and Text Research, Oxford. - 1991. - S. 40-62 .
  6. ↑ Fred J. Damerau. Generarea și evaluarea termenilor cu mai multe cuvinte orientați pe domeniu din texte. (Engleză)  // Procesarea și managementul informațiilor  : jurnal. - 1993. - Vol. 29 . - P. 433-447 .
  7. ↑ Kenneth Church, Gale William, Patrick Hanks și Donald Hindle. Utilizarea statisticilor în analiza lexicală. (neopr.)  // În Uri Zernik (ed.), Lexical Acquisition: Exploiting On-Line Resources to Build a Lexicon, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum .. - 1991. - P. 115-164 .
  8. ↑ Robert M. Fano. transmitere de informatii; o teorie statistică a comunicaţiilor. (engleză)  // New York: MIT Press. : jurnal. — 1961.

Literatură

Link -uri