Miller-Budnitskaya, Rachel Zinovievna

Rashel Zinovievna Miller-Budnitskaya
Data nașterii 1906
Locul nașterii
Data mortii 1967
Un loc al morții
Țară
Loc de munca
Alma Mater
Grad academic Candidat la filologie
Logo Wikisource Lucrează la Wikisource

Rashel Zinovievna Miller-Budnitskaya (născut Rakhil Zundelevna Miller ; 1906 , Yuzovka  - 1967 , Leningrad ) - critic literar, filolog și traducător sovietic. Candidat la științe filologice (1930).

Biografie

Născut la Yuzovka, în familia dramaturgului și jurnalistului Zinovy ​​Grigorievich (Zundel Girshevich) Miller (1879-1943) și Khana Yankelevna Miller (?-1942) și a fost cea mai mare dintre două fiice. Tatăl meu a scris piese pentru teatrul de teatru local (drama sa istorică în 4 acte „Judith” a fost cenzurată și a fost publicată în 1900 și 1904, drama istorică în 3 acte „Răzbunarea lui Gorofa” - în 1898, drama istorică în 5 - acțiunile lui „Fegor” - în 1900), au colaborat ulterior în publicațiile liberale din sudul Rusiei [1] [2] [3] . În 1916 familia sa mutat la Simferopol .

A absolvit facultatea de filologie a Institutului Pedagogic din Crimeea . După ce și-a susținut teza de doctorat la începutul anilor 1930, s-a stabilit la Leningrad , a studiat la liceul de la Institutul de Literatură Rusă al Academiei de Științe a URSS (Casa Pușkin) [4] .

A predat literatură străină la Institutul Pedagogic Regional din Moscova. N. K. Krupskaya . [5] Ea a publicat o serie de lucrări teoretice despre poetica lui A. A. Blok [6] , opera lui Rudyard Kipling , James Joyce , Sholom Aleichem , Alisher Navoi , Pirandello , John Dos Passos , J. B. Priestley . Ea a fost prima din critica literară sovietică care a explorat subiectul sinesteziei și rolul acesteia în poetică (pe exemplul utilizării terminologiei de culoare în poezia lui Alexander Blok, 1930). În 1936, cu articolul ei introductiv, pentru prima dată în URSS, a fost publicat un volum de poezii alese de Rudyard Kipling editat de Valentin Stenich , în 1934 - fragmente din Ulise de James Joyce traduse de V. O. Stenich cu comentarii academice asupra textului de R. Z. Budnitskaya-Miller [7] .

Ea a fost, de asemenea, angajată în critică literară, a publicat recenzii și articole jurnalistice. În special, în articolul „Epigonul formalismului” ea a criticat aspru opera lui Veniamin Kaverin , în articolul „Cosmopolitans from Literary Hollywood” (1955) l-a numit pe Andre Gide „un falsificator de cultură și moralitate, […] un virtuoz de neîntrecut. a minciunii și a calomniilor negre”. [8] [9]

Tradus din engleză , ebraică și germană . În 1959 , după o lungă interdicție a publicării literaturii evreiești, într-o traducere autorizată din idiș de către R. Z. Miller-Budnitskaya, a fost publicată cartea lui I. A. Serebryany „Sholom Aleichem and Folk Art” (Moscova: scriitor sovietic, 1959). Cărți de Thomas Mann , Mine Reed , Rudyard Kipling , Lion Feuchtwanger , Grazia Deledda , Bernard Shaw , James Joyce și mulți alți scriitori străini au fost publicate în traduceri și cu note de R. Z. Miller-Budnitskaya . Membru al Uniunii Scriitorilor din URSS.

Urna cu cenușa a fost îngropată în columbariumul cimitirului Donskoy .

Nepot (fiul surorii, critic literar și editor Rebekah Zinovievna Miller) - matematician Yuri Ivanovich Manin .

Cărți

Articole

Note

  1. ↑ Zinovy ​​​​​​Miller „Din experiența (povestea unei evacuări)” . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  2. ↑ Yuri Manin „Zinovy ​​​​​​Miller: informații biografice” . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  3. ↑ Piese de teatru de Z. G. Miller în Biblioteca Teatrului de Stat din Sankt Petersburg . Consultat la 19 decembrie 2014. Arhivat din original pe 9 martie 2016.
  4. ↑ Dosar personal în Casa Pușkin (Rakhil Zinovievna Miller-Budnitskaya) . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  5. ↑ Arhiva lui R. Z. Miller-Budnitskaya . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  6. ↑ L.P. Prokofiev „Semantica lingvistică și imaginea lumii” . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  7. ↑ S. N. Stepura „Al șaselea episod din romanul lui J. Joyce Ulise” . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  8. ↑ V. A. Kaverin „Epilog” . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 2 iulie 2016.
  9. ↑ Vladimir Paperny „Credință și adevăr: André Gide și Lion Feuchtwanger la Moscova” . Data accesului: 17 decembrie 2014. Arhivat din original pe 17 decembrie 2014.
  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice