| ← 2013 2017 → | |||
| Alegeri parlamentare din Bulgaria (2014) | |||
|---|---|---|---|
| 5 octombrie 2014 | |||
| A se dovedi | 48,66% | ||
| Lider de partid | Boyko Borisov | Mihail Mikov | Lutvi Mestan |
| Transportul | STAZĂ | BSP | DPS |
| Numărul total de locuri | 84 ( ▼ 13) | 39 ( ▼ 45) | 38 ( ▲ 2) |
| voturi | 1.072.491 (32,7%) |
505.527 (15,4%) |
487.134 (14,8%) |
| Alegerile trecute | 97 (30,5%) | 84 (26,6%) | 36 (11,3%) |
| Lider de partid | Radan Kanev | Valerie Simeonov | Nikolai Barekov |
| Transportul | RB | PF | BBC |
| Numărul total de locuri | 23 ( ▲ 23) | 19 ( ▲ 19) | 15 ( ▲ 15) |
| voturi | 291.806 (8,9%) |
239.101 (7,3%) |
186.938 (5,7%) |
| Alegerile trecute | - (-) | - (-) | - (-) |
| Alte partide | Atac (a primit 11 locuri), ABV(11 locuri) | ||
| Rezultatele alegerilor pe regiuni | |||
| Rezultatul alegerilor | Înfrângerea partidului de guvernământ „ Partidul Socialist Bulgar ”. Boyko Borissov , liderul partidului GERB , a fost numit noul prim-ministru al Bulgariei | ||
| Portal: Politică |
| Bulgaria |
Articol din seria |
|
Diviziune administrativă Autoguvernare locală Administraţie regională |
La 5 octombrie 2014 au avut loc alegeri extraordinare pentru cea de-a 43- a Adunare Populară din Bulgaria [1] .
După alegerile din 12 mai 2013, partidul Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei , condus de fostul prim-ministru Boiko Borissov , a câştigat majoritatea locurilor în parlament . Dar GERB nu și-a asigurat majoritatea absolută și nu a putut crea o coaliție guvernamentală. Prin urmare, la 23 mai, Borisov a restituit președintelui Bulgariei dreptul de a forma un guvern, pe care l-a transferat „ Partidului Socialist Bulgar ”, care a ocupat locul al doilea în alegeri [2] . La 29 mai, Adunarea Populară l-a ales pe Plamen Oresarski ca prim-ministru . A fost susținut de 120 de deputați din „Partidul Socialist” și „ Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți ” [3] .
Încă din prima zi de muncă a lui Oresharski, în țară au început protestele împotriva noului guvern, motiv pentru care a fost numirea lui Kalin Tikholov în funcția de ministru al planificării investițiilor [4] și a lui Delyan Peevsky în postul de președinte al statului. Agenția pentru Securitate Națională [5] . Înlocuirea acestor politicieni nu i-a liniștit pe manifestanți, care au cerut acum demisia întregului cabinet. În perioada 2013-2014, opoziția a inițiat cinci voturi nereușite pentru un vot de cenzură în guvern (2 octombrie [6] , 17 octombrie [7] în 2013, 12 februarie [8] , 30 mai [9] , 13 iunie [ 10] în anul 2014).
La alegerile pentru Parlamentul European din Bulgaria din 2014, Partidul Socialist Bulgar a fost învins, cu mult în urma partidului GERB (18,9% pentru BSP, 30,4% pentru GERB). În ciuda faptului că popularitatea celui de-al doilea membru al coaliției guvernamentale Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți a crescut față de alegerile pentru Adunarea Populară din 2013 (17,3% față de 11,3% în 2013), partidele de opoziție au cerut alegeri parlamentare anticipate. Liderul „ DNS ” a susținut și ideea demisiei guvernului și organizarea de alegeri [11] . La 10 iunie 2014, președintele Partidului Socialist Bulgar, Serghei Stănișev , a anunțat necesitatea alegerilor pentru legitimarea guvernului [12] .
Pe 23 iulie, Plamen Oresharski a demisionat. Pe 24 iulie, această decizie a fost susținută de parlament, 180 de deputați au votat pentru demisie [13] . După ce toate partidele parlamentare au refuzat să formeze un guvern, președintele bulgar Rosen Plevneliev a anunțat crearea unui cabinet de miniștri, condus de Georgi Bliznashki . La 6 august, guvernul de serviciu a preluat funcția [14] .
Pe 27 iulie, liderii a patru partide: GERB, BSP, DPS și neparlamentarul Bulgaria Uncensored„- a convenit asupra numirii alegerilor anticipate pentru Adunarea Populară pe 5 octombrie [15] . La 30 iulie, această dată a fost confirmată de Președinte [16] .
Adunarea Națională a Bulgariei este formată din 240 de deputați aleși prin sistem proporțional în 31 de circumscripții plurinominale. Administrația electorală este reprezentată de trei niveluri: Comisia Electorală Centrală, 31 de comisii electorale de circumscripție electorală în fiecare circumscripție plurinominală și aproximativ 12.000 de comisii electorale de circumscripție. CEC este un organism permanent și este format din douăzeci de membri aleși pentru 5 ani. Toate organele electorale se formează la propunerile partidelor și coalițiilor politice.
Candidații pot fi nominalizați de partidele politice, coaliții și comitete de inițiativă. Listele de candidați propuși de partide și coaliții sunt înregistrate la CEC și trebuie susținute de 2.500 de semnături ale alegătorilor. Comisiile de inițiativă sunt înregistrate la comisia electorală raională. Aceștia pot desemna candidați independenți care trebuie să obțină semnăturile a 1% dintre alegătorii circumscripției în care candidează (numărul de semnături necesare nu trebuie să depășească 1.000).
Teritoriul țării este împărțit în 31 de circumscripții multimembri. Numărul de mandate din fiecare raion este determinat de CEC, ținând cont de populația raionului, cel puțin - 4 mandate. La repartizarea locurilor pot participa partidele și coalițiile care au câștigat mai mult de 4% la nivel național și candidații independenți care au primit mai multe voturi în circumscripție decât sugerează cota electorală de circumscripție [17] . Noul cod electoral, adoptat în martie 2014 și ținând cont de o serie de recomandări OSCE/ODIHR , a introdus posibilitatea votului preferențial . Acum alegătorii pot vota pentru întreaga listă electorală sau pentru candidații individuali de pe listă. Pentru a primi un mandat în ordinea „preferenţială”, un candidat trebuie să primească cel puţin şapte la sută din voturile alegătorilor care au votat pentru lista sa.
Toți cetățenii cu vârsta peste 18 ani au drept de vot, cu excepția celor care execută pedepse în locurile privative de libertate, indiferent de gravitatea infracțiunii. Numărul alegătorilor este de aproximativ 6,5 milioane. Există mai multe modalități prin care alegătorii își pot exprima voința: votul la secțiile de votare, votul absent, votul acasă sau votul în străinătate. Legea interzice votul multiplu. De câțiva ani se discută problema votului pe internet, dar noul cod electoral nu prevede o asemenea posibilitate. Potrivit CEC, numărarea automată a voturilor va fi testată în 300 de secții de votare în paralel cu votul regulat, deși rezultatele obținute automat nu vor fi oficiale [18] .
Peste 6.875.000 de persoane sunt incluse în listele electorale. La alegeri li sa permis să participe 7 coaliții și 18 partide. Peste 17.000 de observatori au urmărit procesul de vot [19] .
| Agenţie | data | Sursă | STAZĂ | BSP | DPS | Atac | RB | BBC | PF | A B C | Alte | Total |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alegeri 2013 | 12 mai 2013 | [1] Arhivat 15 mai 2013. | 30,5% | 26,6% | 11,3% | 7,3% | - | - | 3,7% | - | - | - |
| Societatea s-a deschis | 6 iulie 2014 | [2] Arhivat pe 12 august 2014 la Wayback Machine | 25,4% | 12,5% | 4,5% | 2,3% | 7,0% | 2,9% | 1,3% | 1,8% | 4,4% | 62,1% |
| CAM | 10 iulie 2014 | [3] Arhivat pe 21 iulie 2014 la Wayback Machine | 23,9% | 13,7% | 7,9% | 2,1% | 3,3% | 2,9% | 2,2% | 2,0% | 58,0% | |
| Bufniță Haris | 15 iulie 2014 | [patru] | 23,0% | 15,2% | 8,0% | 1,3% | 4,0% | 5,9% | 1,0% | 2,7% | 61,1% | |
| Exacta Ricerch | 15 iulie 2014 | [5] Arhivat pe 27 iulie 2014 la Wayback Machine | 25,9% | 15,3% | 6,6% | 2,0% | 6,0% | 5,2% | 2,3% | 3,2% | 66,5% | |
| IMP | 25 iulie 2014 | [6] Arhivat pe 29 iulie 2014 la Wayback Machine | 27,2% | 13,5% | 7,3% | 2,4% | 4,5% | 6,0% | 2,4% | 4,0% | 4,9% | 72,2% |
| Galup international | 6 august 2014 | [7] Arhivat pe 14 august 2014 la Wayback Machine | 23,4% | 15,9% | 7,8% | 1,7% | 4,2% | 4,9% | 3,1% | 2,4% | 2,9% | 66,3% |
| CAM | 10 septembrie 2014 | [8] Arhivat pe 4 martie 2016 la Wayback Machine | 36% | 22% | cincisprezece % | 3,5% | 6% | patru % | 4,8% | 3,5% | 94,8% | |
| Afis | 14 septembrie 2014 | [9] Arhivat pe 19 septembrie 2014 la Wayback Machine | 34,3% | 23,7% | 10,1% | 3,9% | 5,5% | 5,0% | 5,5% | 5,3% | 6,8% | 100 % |
| Galup international | 18 septembrie 2014 | [10] Arhivat pe 25 septembrie 2014 la Wayback Machine | 35,9% | 18,3% | 14,2% | 3,4% | 5,6% | 5,8% | 4,9% | 3,6% | 8,3% | 100 % |
| Grupa exacta de orez | 1 octombrie 2014 | [11] Arhivat pe 4 octombrie 2014 la Wayback Machine | 37% | 19,5% | cincisprezece % | 3,3% | 7% | 7% | 4,5% | patru % | 97,3% |
11.434 de secții de votare s-au deschis prompt la ora locală 6 dimineața, pe 5 octombrie. De asemenea, 427 de locații din 59 de țări au fost deschise cetățenilor care locuiesc în străinătate [20] . Potrivit CEC, până la ora 13:00 23% dintre alegători și-au exprimat votul [21] , până la ora 17:00 - 39,2% [22] . Secțiile de votare din toată țara s-au închis la ora 19.00.
| Partid/Coaliție | Vot | Interes | +/- % | parlamentarii | +/- locuri | |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Cetăţeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei | STAZĂ | 1 072 491 | 32,67% | +2,13% | 84 | -13 |
| BSP - Stânga Bulgariei | BSP | 505 527 | 15,40% | -11,21% | 39 | -45 |
| Mișcarea pentru drepturi și libertăți | DPS | 487 134 | 14,84% | +3,53% | 38 | +2 |
| Bloc de reforme | RB | 291 806 | 8,89% | +8,89% | 23 | +23 |
| Frontul Național pentru Salvarea Bulgariei (în coaliția Frontului Patriotic) | NFSB | 239 101 | 7,28% | +4,08% | 19 | +19 |
| Bulgaria necenzurată | BBC | 186 938 | 5,69% | +5,69% | cincisprezece | +15 |
| Atac | Atac | 148 262 | 4,52% | -2,78% | unsprezece | -12 |
| Alternativă pentru renașterea bulgară | A B C | 136 223 | 4,15% | +4,15% | unsprezece | +11 |
| Odihnă | 433 103 | 6,56% | — | |||
| Alegeri în Bulgaria | |
|---|---|
| Alegeri parlamentare |
|
| Alegerile pentru Parlamentul European | |
| Alegeri prezidentiale | |
| referendumuri | |