Redescompunerea

Redescompunerea ( metaanaliză , deglutinare [1] , absorbție învechită [2] ) este un fenomen morfologic: deplasarea limitelor morfemice într-un cuvânt [3] sau într-o frază familiară [1] , în urma căreia un singur morfem anterior se poate transforma în o secvență de două morfeme și o secvență de două sau mai multe morfeme - într-unul pe baza simplificării (ca în latină proforma > rusă proforma [4] ); de multe ori re-descompunerea este o schimbare a limitelor morfemelor [4] sau cuvintelor (de exemplu, în alt limba rusă.  son im > rus. cu el , fr.  m'amie 'prietenul meu' > ma mie 'draga mea' ).

Termenul de „redescompunere” a fost introdus de V. A. Bogoroditsky [3] . Mai devreme, inclusiv de către Bogoroditsky însuși, a fost folosit termenul învechit „absorbție” (latina absorbtio - absorbție), variante de ortografie ale absorbției și absorbției [5] ; schimbarea limitelor morfemice a fost reprezentată figurativ ca „absorbția” unui morfem de către altul [5] .

Motive

Re-expansiunea este cea mai tipică pentru limbile flexive , unde se datorează conexiunii de fuziune a morfemelor (de exemplu, în istoria limbilor slave, vocala tematică derivă pe *-a mutată până la sfârșit , cf. mâinile rusești- ami ) [3] .

În general, reexpansiunea acționează adesea „de la stânga la dreapta” (progresiv), extinzând terminațiile în detrimentul tulpinilor din cauza frecvenței mari a terminațiilor [6] . Sunt cunoscute cazuri de re-descompunere regresivă, de la capăt până la bază. De exemplu, inițial în latină exista un sufix -tor ( adiu-tor , salva-tor , ama-tor etc.), în franceză sunetul [t] de la acest sufix a început să se simtă ca parte a tulpinii (nu doc-teur , dar doct-eur , etc.), iar prin analogie cu aceste cuvinte s-au format altele noi cu un sufix secundar: buv-eur în loc de lat.  bibi-tor , sauv-eur în loc de lat.  salvator [5] .

Există cazuri frecvente de reextindere în timpul împrumuturilor lexicale între limbi cu structuri diferite (de exemplu, swahili ki-tabu , plural vi-tabu < arabă kitabu ‎ „ carte”  - începutul cuvântului în mu- , ki- și alte combinații de cuvinte străine interpretate în limbile bantu ca prefix al unei clase nominale ), este adesea inclusă în numărul de modificări structurale în timpul pidginizării (ca engleză  prea mult > tumɔs în pidginul camerunez weight-kos ) [3] ] .

De asemenea, un exemplu de re-descompunere este elementul -ema folosit în terminologia lingvistică ( fon em a , morph em a ), obținut prin re -descompunerea intenționată a altor grecești. φώνη-μα > φών-ημα [3] .

Semnificația fenomenului

Ca urmare a redescompunerii, apar afixe ​​și tulpini noi (secundare) de construcție a formei și a cuvintelor , care își pierd legătura morfologică și etimologică directă cu formele originale [3] .

Vezi și

Note

  1. ↑ 1 2 Akhmanova O. S. Recompunere // Dicționar de termeni lingvistici. - Ed. al 4-lea, stereotip. - M. : KomKniga, 2007. - 576 p. - 2500 de exemplare.  - ISBN 978-5-484-00932-9 .
  2. ↑ V. A. Bogoroditsky. Despre absorbția morfologică // Buletinul Filologic Rus, vol. VI, 1881
  3. ↑ 1 2 3 4 5 6 Vinogradov V. A. Recompunere // Dicționar enciclopedic lingvistic / Redactor șef V. N. Yartseva . - M .: Enciclopedia Sovietică , 1990. - 685 p. — ISBN 5-85270-031-2 .
  4. ↑ 1 2 Re -descompunere - articol din Marea Enciclopedie Sovietică . 
  5. ↑ 1 2 3 Absorbție // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
  6. ↑ Zemskaya E. A. Limba rusă modernă. Formarea cuvintelor: manual. - Ed. a VI-a. - M. : Flinta, Nauka, 2009. - S. 17. - 328 p. - 1000 de exemplare.  - ISBN 978-5-89349-634-5 .