| "Fantoma de la Operă" | |
|---|---|
| Fantoma de la Opera | |
| Coperta programului muzical (1991) | |
| Muzică |
adaptări: Ken Hill |
| Cuvintele | Ken Hill |
| Libret | Ken Hill |
| Bazat pe | roman cu același nume de Gaston Leroux |
| Productii | |
|
1976 Lancaster 1976 Morecambe 1984 Newcastle 1984 Londra 1985 primul turneu în Marea Britanie 1987 St Louis 1988 San Francisco 1990 turneu SUA 1990 turneu Hawaii 1990 Oslo 1991 al 2-lea turneu în Marea Britanie 1991 Turul în vestul Marii Britanii 1991 Turul în Germania 9191991 de Vest 19291911 Turul în Marea Britanie 19919191 91919191913 din Marea Britanie 1993 primul turneu din Europa 1995 al doilea turneu din Germania 1995 turneu din Australia 1996 al doilea turneu din Europa 1996 al doilea turneu al Japoniei Turneul din Coreea 1998 al treilea turneu al Japoniei 1998 Hornchurch 2000 al treilea turneu din Marea Britanie 2004 Tokyo 2013 Tokyo și Osaka 201 |
|
The Phantom of the Opera este un musical britanic cu un libret și versuri de Ken Hill . Muzica împrumută din operele lui Giuseppe Verdi , Charles Gounod , Jacques Offenbach , Wolfgang Mozart , Carl Weber , Gaetano Donizetti și Arrigo Boito . Aceasta este prima adaptare a romanului cu același nume al lui Gaston Leroux într-un musical [1] [2] . Premiera mondială a primei versiuni a musicalului a avut loc pe 26 iulie 1976 .
Muzicalul „Fantoma Operei” de Ken Hill a devenit prima întruchipare pe scenă muzicală a romanului cu același nume de Gaston Leroux [1] [2] . Această producție a avut un succes financiar bun și, de asemenea, l-a inspirat pe Andrew Lloyd Webber să-și creeze propriul muzical [3] [4] [5] .
Ideea de a crea un musical i-a venit lui Ken Hill după ce a citit o carte pe care a întâlnit-o într-un magazin. El a scris scenariul. Lucrările la proiect au început în Morecambe , unde a fost pusă în scenă prima versiune a musicalului [6] . Muzica a fost scrisă de compozitorul Jan Armit . Premiera mondială a filmului The Phantom of the Opera a avut loc pe 26 iulie 1976 la Lancaster . Producția a devenit imediat un hit, dar diferă de versiunile ulterioare [7] .
În 1984, Hill și-a reînviat muzical la Newcastle , adăugând muzică la partitura care a fost jucată la sfârșitul secolului al XIX-lea la Théâtre Garnier . Pentru a face acest lucru, a abandonat muzica contemporană a lui Jan Armit, folosită în prima versiune a producției.
Pe tot restul secolului al XX-lea, muzicalul a fost foarte popular, în special producțiile din 1987 din St. până în Mexic și Canada vecine. În 1990, la Oslo a avut loc premiera singurei producții a musicalului, tradusă într-o limbă străină. Tot în 1991-92, musicalul a fost prezentat la Teatrul Shaftesbury din Londra, ceea ce însemna că două musicaluri cu același titlu „Fantoma Operei” se desfășoară simultan în același oraș.
În secolul 21, majoritatea producțiilor musicalului au fost în Japonia, cu excepția turneului din Marea Britanie din 2000-2001 și a câtorva producții de amatori.
Musicalul are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea, în principal la Opéra Garnier.
Scena 1 - Sub noua conducere . Balerina Jamm repetă pe scenă într-o lumină slabă, deodată un trandafir cade din culise lângă ea. Balerina s-a speriat, pentru că a crezut că Fantoma a aruncat floarea, ea fuge repede de pe scenă. În acest moment apare în vizual noul director al Operei, plângându-se de lipsa luminii și a recepției corespunzătoare, Richard este însoțit de credinciosul secretar Remy, care termină frazele pentru șeful său dacă are dificultăți cu asta. . De îndată ce cei doi au reușit să ajungă pe scenă, a apărut o lumină, la fel și Debienne, care nu ține seama de oaspeți, l-a târât pe Jamm înapoi pe scenă pentru a-i demonstra că nu era nicio fantomă acolo. În disputa lor intervine un nou lider, realizând că nu era așteptat acum și realizând că și-a pierdut fiul Raul, care a fost distras doar de decorarea sălii. După ce au făcut schimb de observații despre dimensiunea Operei și fiabilitatea candelabrului, Debienne și Richard îl aud pe Mefistofel zburând din culise cu o frânghie, repetând noua sa apariție colorată în Faust, care urmează să fie interpretată în acea seară. Faust apare în spatele lui, după care întreg personalul începe să cânte noului conducător un cântec de bun venit pregătit, timp în care toți cei prezenți sunt de acord că sunt o singură echipă care lucrează pentru binele Operei, în ciuda certurilor ( "Bine ați venit, domnule, eu sunt atât de încântat" ).
După cântec, Debienne îl informează pe noul ei șef că soprana lor principală, La Carlotta, și-a pierdut vocea și că fata de refren Christina Dahe va lua în schimb rolul lui Marguerite. Revoltat de un astfel de înlocuitor, Richard întreabă a cui a fost decizia. În acel moment, apare doamna Giry, șefa lojilor, care răspunde că Fantoma a decis așa. Neluând în serios cuvintele femeii, noul lider i-a cerut să-i rezerve caseta numărul 5, dar Madame Giry se opune la acest lucru, referindu-se la faptul că această casetă este întotdeauna rezervată Fantomei, reieșind și că Fantoma cere o salariu de 20.000 de franci pe lună pentru sine . Ignorând aceste cereri, Richard insistă pe cont propriu și pleacă supărat pe Remy. Madame Giry spune cu încredere că Richard va începe în continuare să îndeplinească cerințele, ca și predecesorul său. Ca răspuns, Mephistopheles ridiculizează misticismul lui Giry și strigă Fantomei din hol „Tu nu exiști!”, ca răspuns el primește aceeași remarcă cu o voce răgușită. Pentru a ne liniști, toată lumea este de acord că a fost doar un ecou. Toți părăsesc scena, cu excepția lui Raul, care aștepta momentul să-și cunoască iubita Christina, pentru că, din cauza regretatei sale soții, tatălui lui Raul nu-i plac refrenele, așa că nu ar trebui să fie văzute împreună. Cu toate acestea, întâlnirea lor nu a durat mult, deoarece domnișoara Dae o căuta pe Carlotta, Raul reușește să scape înainte să apară. După o serie de umilințe față de Cristina, Carlotta aproape că cade sub o scară căzută în mod neașteptat. După ce o avertizează pe Christine despre legăturile ei, soprana principală pleacă, domnișoara Daae merge și ea în culise.
Scena 2 - Prima reprezentație . După ce Raoul îi explică tatălui său complotul lui Faust, cortina se deschide cu prima scenă a operei, în care Faust decide să-l invoce pe Diavol, dar în loc să apară pe scenă ținând o frânghie, Mefistofeles apare agățat de ea ( „ Blestematii Toți Base Pursuit Of Earthly Pleasure" ), în timp ce perdeaua nu poate fi coborâtă mult timp, deoarece cablul este blocat pe scripete și, de asemenea, nu iese să adauge lumină. Remi citește bilețelul atașat mortului Mefistofele, care spune „Eu nu exist”, după care toți artiștii fug cu frică de pe scenă, inclusiv Christina, după care aleargă Raul. Între timp, Richard promite publicului să continue spectacolul altă dată și îi ordonă lui Remy să meargă la Biroul de Investigații.
Scena 3 - Conversație misterioasă . Cu ajutorul lui Jamm, Raoul găsește dressingul vedetelor, care astăzi i-a fost dăruit Christinei. Apropiindu-se de ușă, aude o voce necunoscută, asigurând-o pe Christina că moartea lui Mefistofel este doar un accident și că va avea alte ocazii să se arate. Ca răspuns, Christina spune că va cânta doar pentru acest străin. Bănuind că ceva nu e în regulă, Raul începe să spargă ușa dressingului, dar aceasta este încuiată. Îl întreabă pe un bărbat care tocmai a cântat cu forță la pian despre o altă intrare în dressing (rolul acesta este jucat de dirijorul orchestrei musicalului).
Scena 4 - Cameră goală . La îndemnul bărbatului, Raul a intrat în dressing prin sala de refren. Văzând camera goală, tânărul a presupus că domnișoara Daae a ieșit în timp ce căuta o soluție, doar pentru a fi surprins să constate că singura altă ieșire prin care o forțase era încuiată din interior. În tot acest timp, Fantoma l-a privit pe Raul prin oglindă. Fiul noului regizor observă un trandafir pe podea, el decide că Christina l-a înșelat și jură să-și omoare iubitul și să uite de iubitul ei ( "Cum îndrăznește ea?" ).
Scena 5 - Transmiterea din fantomă . Cateva zile mai tarziu. Richard vine în biroul lui, observând că după ce anchetatorul a rezolvat cazul accidentului, fiecare zi este mai bună decât cea anterioară, Remy își împărtășește și buna dispoziție. Această zi este umbrită de Madame Giry, care a adus scrisoarea pe care a găsit-o în cutia nr. 5 de la Fantomă. În scrisoarea sa, el își exprimă dezamăgirea față de faptul că cutia lui era ocupată și cere să vadă că domnișoara Dae continuă să joace rolul Margueritei. Revoltat de o astfel de scrisoare, Richard îl trimite pe Remy după Christina, crezând că aceasta este fapta ei. Deodată, un mire englez ia buzna în cameră. Există voci de fapte neașteptate despre Operă pentru Richard, și anume prezența unui grajd, mai multe niveluri de catacombe și un lac subteran plin de oase ale participanților la ultimele proteste. După aceea, directorul îi permite Mirelui să-și spună povestea, el povestește cum o siluetă secretă întunecată, care aparține fără îndoială Omului Iluzitor, i-a furat cel mai bun corcel al lui Cezar ( „Late Last Night I’m In The Cellars” ).
Neimpresionat de poveste, Richard îl concediază pe Mire și în acel moment intră Raul, cerându-i tatălui său o conversație imediată, pentru că viața lui s-a transformat în ruine, dar a considerat că ar putea aștepta. În același moment, Remy o aduce pe Christina. Liderul declară că contractul cu ea este rupt, Raul nu a mijlocit pentru ea. Când doar tatăl și fiul rămân în birou, începe o conversație pe subiecte abstracte, în timpul căreia Fantoma înlocuiește în liniște scrisoarea de pe biroul lui Richard cu una nouă. Raoul îl întreabă pe tatăl său despre această schimbare bruscă a dispoziției sale față de dimineața. Ca răspuns, tatăl lui Raoul îi dă o scrisoare, fără să știe că a fost înlocuită. Într-o nouă scrisoare, Fantoma îl avertizează pe Richard să nu se confrunte cu el și se oferă să o returneze pe Christine Daae, iar el îi amintește și de salariul său. Decizând că scrisoarea a fost înlocuită de însăși Christina, Richard pornește în urmărirea ei, Raul și Remy îl urmează.
Scena 6 - Explicație alternativă . Pe coridor îl găsesc exersând pe Jamm, care spune că Christina s-a dus la mormântul tatălui ei, care cânta la harpă la Operă, ea îi cere mereu sfaturi în situații dificile. Remy presupune că domnișoara Daae este manipulată de oameni care se interesează. Susținând acest gând, Raul pleacă la cimitir, declarând că se va întoarce doar ca soț. Numindu-l pe fiul său un prost orb, Richard și secretara lui se întorc la birou pentru a-și continua investigația. Când Jamm rămâne singură, Madame Giry vine în spatele ei și îi spune că a dezamăgit-o pe Fantomă cu ceea ce tocmai a spus.
Scena 7 - Îngerul muzicii . Ajunsă la mormântul tatălui ei, Christina este indignată pentru că toate visele ei s-au prăbușit brusc, în plus, decide că viața ei s-a terminat și că în curând va bate ceasul ei, pentru că nu are loc în lumea în care se află tatăl ei. nu ( "Toate visele mele s-au estompat brusc" ). Brusc, apare Raul, care se pocăiește pentru gelozie, dar îi cere totuși iubitei explicații pentru dialogul din dressing. Ca răspuns, ea spune că a fost îngerul ei al muzicii, trimis de tatăl ei să o învețe cum să cânte. Raul nu crede această poveste și drept dovadă, Christina îi sugerează să se ascundă, după care îl cheamă pe îngerul ei să cânte pentru ea, Fantoma îi îndeplinește cererea ( „While Floating High Above” ). După aceea, Raul a întrebat despre dispariția ei din dressing, dar Christina nu știa răspunsul, iar din cauza insistențelor iubitului ei decide să fugă. Raul stă la cimitir și reflectă asupra legăturii dintre Înger, fantomă și moartea inexplicabilă. În acest moment, Fantoma, ascunsă în spatele unuia dintre morminte, începe să-l sufoce, dar apariția Groparului îl face să se retragă, se așează pe Caesar și se repezi, sărind peste gardul înalt al cimitirului. Raoul se grăbește înapoi la teatru.
Scena 8 - Probleme vocale . În toiul spectacolului „Faust”, Carlotta declară că vocea i-a dispărut și se închide în dressing, nici măcar rugămințile lui Richard și prezența unui anume prinț persan în sală nu au convins-o. Fiind martor la asta, Faust cheamă toți angajații și le spune că refuză să cânte, nu pentru că nu se simte bine, ci pentru că a fost amenințată de Fantoma. După un schimb de insulte reciproce între Faust și Carlotta, care a fugit din camera ei, Richard o roagă din nou pe diva să se răzgândească, dar în schimb primește o ofertă de a cânta el însuși. Domnișoara Daae trece, în drumul ei să adune lucruri din dressing, dar Richard a oprit-o, asigurând-o că nu o va lăsa niciodată să plece. Carlotta, fugind din nou din camera ei, Richard se ofera doar sa cante, in timp ce Christina va canta pentru ea. Numind-o broasca pe domnișoara Daae, Carlotta este de acord, dar numai dacă primește și rolul Julietei în Romeo și Julieta de Gounod, iar lui Faust nu i se dă rolul Romeo ( "She Says She's Got The Nodules" ). Carlotta și Christina pleacă să se pregătească, iar lui Faust i se promite un rol de către Richard în opera Pagliacci. Mulțumit că i-a păcălit pe toată lumea, Richard îi spune doamnei Giry că Carlotta va continua să joace rolul Margueritei și vrea să vadă asta în cutia lui, cutia numărul 5.
Scena 9 - Adio spectacol . Totul este pregătit pentru continuarea operei. Un persan, același prinț persan, stă într-una dintre cutii. În caseta numărul 5, în care Richard stă deja, fuge fiul său, cerând să amâne spectacolul din cauza gândurilor sale recente despre Fantomă, dar tatăl său îl refuză. Nici lui Raoul nu-i place planul pe care l-a venit tatăl său, dar spectacolul a început deja. În primele minute ale ariei cu cutia de bijuterii, totul decurge conform planului, dar apoi Christina tăce, iar când Carlotta deschide gura, se aud zgomotele unei broaște râioase, spectacolul se întrerupe din nou ( „Ce să fac Vezi?" ). Se dovedește că Christina este inconștientă, iar după întrebarea „Cine a scos aceste sunete ciudate?”, se aud râsul Fantomei și amenințarea căderii candelabrului, care a început să se clătinească. Dar, de fapt, nu se referea la candelabru din sala, ci la cel care face parte din decorul operei, Carlotta stă sub el. Candelabru cade și o omoară pe primadonă. Scena se termină cu fraza usturătoare a lui Faust: „Ei bine, asta i-a vindecat boala”.
Scena 10 - Wraith of the Ghost . Richard, însoțit de Remy, se plânge că nu poate obține o performanță normală și, în plus, a apărut cineva care îi pune condițiile. Pe drum, o întâlnesc pe Madame Giry, care deține o nouă scrisoare de la Fantoma pentru directorul Operei. În scrisoare, el scrie că nu și-a așteptat cei 20.000 de franci, prin urmare i-a dat instrucțiuni pe doamna Giry să efectueze o procedură alternativă. La cererea șefului ei, femeia explică de bunăvoie în ce constă această procedură: a luat bani de la box office pentru o lună, după care i-a strecurat discret în buzunarul lui Remy. După ce a tras o concluzie simplă din aceasta că slujitorul său credincios se afla în spatele tuturor acestor lucruri, Richard începe să-l acuze de trădare și, de asemenea, ajunge în buzunarul lui, în care ar trebui să fie bani, și nu găsește nimic, ceea ce nu face decât să-i întărească temerile. La remarca lui Remy despre posibila existență a unei fantome, Richard arată în mod ironic cum banii din buzunarul secretarei sale au zburat în buzunarul interior al propriului frac, dar, băgând mâna în buzunar, regizorul găsește o scrisoare în care Fantoma îi mulțumește. pentru banii primiti. Absolut copleșit de posibila existență a Fantomei, Richard pleacă, dând ordin să o introducă pe Christine Daae în program. Madame Giry observă că acest lucru se întâmplă tuturor celor care nu cred în Fantomă.
Scena 11 - Fantoma Operei . Christina stă pe acoperișul teatrului pentru a evita influența Fantomei, uneori un bărbat în vârstă trece pe lângă ea hrănind păsările. În cele din urmă, apare Raul, căruia îi spune că și-a dat seama ce i se întâmplă. Domnișoara Dae a recunoscut că a considerat totul doar un vis, dar apoi, după moartea Carlottei, și-a dat seama că totul era real, că era într-adevăr un lac subteran sub Operă, că acolo era calul lui Cezar dispărut. Ea povestește în detaliu unde a dispărut în noaptea morții lui Mefistofel. În acest moment, Fantoma apare din spatele statuii îngerului, ascultând conversația. Christina refuză oferta lui Raul de a pleca, pentru că i-a promis profesorului ei că va juca rolul Margaritei pentru ultima dată.
În ciuda tuturor amenințărilor, Cristina și Raul își mărturisesc dragostea unul altuia, în timp ce Fantoma își plânge inima, pe care nu o poate forța să nu o mai iubească ( „To Pain My Heart Selfishly Dooms Me” ). Îndrăgostiții se întorc la Operă, iar Fantoma, într-un acces de furie, ucide un bărbat în vârstă, după care acesta strigă că Christina va fi a lui.
Scena 1 - Sub lovitura proprietarului . ( "Ah! Aud vocea iubitului meu?" ), ( "Fără semn! Nu văd niciun semn!" )
Scena 2 - Intrarea în lumea interlopă .
Scena 3 - Loja #5 .
Scena 4 - Sub nivelul inferior al catacombelor . ( "Undeva deasupra soarelui strălucește strălucitor" )
Scena 5 - Povestea persanului . ( "Născut cu o înfățișare monstruoasă" )
Scena 6 - Punjab garrote . ( „În umbre întunecate și triste” )
Scena 7 - Iluzie în fier . ( "Ce mod groaznic de a pieri" )
Scena 8 - Drama finală . ( „Niciodată să mă părăsești, aici rămâne” ), ( „Nu mă părăsești niciodată, aici rămâne (repriză)” ), ( „El nu va pleca fără un prieten” )
Actul I
|
Actul II
|
Prima și a treia compoziție au fost create special pentru CD și nu au mai fost folosite niciodată. A doua piesă a fost înlocuită cu „All of My Dreams Faded Suddenly” în 1995. [opt]
|
Înregistrarea oficială de studio a musicalului a fost lansată în 1994 pe CD de către D Sharp Records [9 ] . La înregistrare a fost prezentă trupa din West End. Albumul a fost mai târziu relansat de Stetson Records și BMG . Coloana sonoră a fost lansată și în Japonia , Australia și Noua Zeelandă .
În decembrie 2013, primul și singurul film oficial al musicalului a fost înregistrat la Tokyo. Înregistrarea a prezentat câțiva artiști care au jucat aceste roluri de mulți ani, și anume Peter Straker în rolul fantomei și Michael McLean în rolul lui Faust. A avut premiera la televiziunea japoneză pe 31 decembrie 2014 cu subtitrare în japoneză [10] .
| Caracter | Distribuție originală 1984 | Distribuție Londra 1991 | Turneul din Marea Britanie 2000 | Echipa Tokyo 2018 |
|---|---|---|---|---|
| fantoma de la Operă | Peter Straker | Peter Straker | Thor Christinsson/Michael McCarthy | John Owen-Jones |
| Christina Dae | Christina Collier | Christina Collier | Sara Ryan | Helen Power |
| Raul | James Saxon | Stephen Pacey | Jay Marcus | Cameron Barclay |
| Richard | Gordon Reid | Reginald Marsh | Mark Winter | Edward nou-născut |
| madame Giry | Tony Palmer | Tony Palmer | Adele Anderson | Helen Moulder |
| Carlotta/Dominique/Chorist | Francine Mulroney | Tracey Elizabeth Gillman | Julie Fox | Carolyn Tatlow |
| Faust | Michael McLean | Michael McLean | Patrick Clancy | Michael McLean |
| Mefistofele/Persus | Haluk Bilginer | Haluk Bilginer | Marco Joseph-Federiki | Russell Dixon |
| Remy | Gary Lyons | Gary Lyons | David Longden | Nigel Godfrey |
| Jamm | Lynn Schofield | Keith Harbour | Francesca Parker | Jazzy Exton |
| Debienn/Mire/Mopar/
Mauclair/Preot |
Ron Emsley | Richard Tate | Matt Hodgson | Lloyd Scott |
| Fantoma Operei de Gaston Leroux | |
|---|---|
| Cărți |
|
| Muzicale |
|
| Filme și TV |
|
| Personaje |
|
| Cântece |
|
| Alte |
|