Sanadon, Noel Etienne
Noel Etienne Sanadon |
---|
fr. Noel-Étienne Sanadon |
|
Data nașterii |
10 februarie 1676( 1676-02-10 ) [1] |
Locul nașterii |
|
Data mortii |
22 octombrie 1733( 1733-10-22 ) (în vârstă de 57 de ani) |
Cetățenie (cetățenie) |
|
Ocupaţie |
poet , traducător |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Noel-Etienne (Noel-Etienne) Sanadon ( franceză Noël-Étienne Sanadon ; 10 februarie 1676 , Rouen - 22 octombrie 1733 ) - preot iezuit francez , om de știință, poet , traducător , profesor , profesor de retorică . Unul dintre cei mai proeminenti latinişti ai timpului său.
Biografie
La vârsta de 15 ani, s-a alăturat ordinului iezuit . După ce a primit educația, a fost trimis la Caen , unde a predat retorică. În jurul anului 1712 a fost numit profesor de retorică la Colegiul Louis-le-Grand.
Și-a început activitatea literară în 1698, publicând eroicul poem Nicanor moriens , inspirat dintr-un episod din povestea lui Iuda Macabee și format din cinci sute de strofe.
Fiind înzestrat cu mari abilități poetice, în tinerețe a compus un lung poem în latină. Pe această bază, s-a împrietenit cu episcopul de Avranches Pierre-Daniel Huet . Sanadon i-a dedicat cea mai completă colecție în proză și un elogiu în latină .
A publicat anual noi poezii, ode , epistole, elegii , epigrame , fabule , epitafe , precum și traduceri latine ale unor vechi autori francezi, în special Joachin de Bellay . L-a tradus pe Horațiu (Paris și Amsterdam, 1728), a scris „Carminum libri quatuor” (Paris, 1715) etc.
Lucrări selectate
- Nicanor moriens, carmen , Cadomi, J. Cavelier, 1698,
- Epistola viro clarissimo Betulaudo , Cadomi, S. Cavelier, 1701,
- Odæ Cadomi, A. Cavelier, 1702,
- Cunæ regales Ludovici Asturiarum principis, sive Carmina in regalem partum Mariæ Ludovicæ Hispaniarum reginæ , Parisiis, Collombat, 1707,
- Laudatio funebris Ludovici Delphini , Lut. Par., Barbou, 1718,
- Villartio liberata Victoria, castigata Fortuna, oda , Paris, Collombat, 1712,
- In felem demortuum, ex gallico Joachim Bellœi, Carmen choraicum , 1713,
- In divum Maximum martyrem, cujus ossa in œde sacra regii Societatis Jesu collegii Ludovici Magni adservantur, ode ionica , 1713,
- De mala ingeniorum contagione vitanda, oratio , Lut. alin., 1714,
- Ad Religionem, cum, Ludocicus XV rite inunctus coronaretur, ode , Paris,
- Melicorum carminum liber; —Elegiarum liber; — Miscellaneus carminum liber ,
- Carminum libri quatuor , Parisiis, 1743,
- Les memes, Barbou, 17oi,
- Thes rhetoricæ , Parisiis, 1716,
- Teze Horatianæ , Parisiis, 1717;
- Les Poésies d'Horace traduites en français , Paris et Amsterdam, 2 vol.,
- Les memes , Amsterdam și Leipzig, Arkstée. 1756, 8 volume,
- Les memes , Paris, 1756, 2 vol.,
- Traducere d'un ancien hymne sur les fêtes de Venus , Paris, 1728,
- Q. Horatii carmina ad suum ordinem revocata , Lut. Paris, 1728 și 1743,
- Ad poetas collegii Ludovici Magni, quum Slanislaüs Kostka et Aloïsius Gonzaga în Sanctos referrentur, lyricum , Parisiis, 1730,
- Poème séculaire d'Horace, mis en musique par AD Philidor, avec la traduction du P. Sanadon , Paris, Prault, 1780.
Note
- ↑ Bibliothèque nationale de France identificator BNF (fr.) : Open Data Platform - 2011.
Link -uri
Dicționare și enciclopedii |
|
---|
În cataloagele bibliografice |
---|
|
|