Catedrala Mântuirii Neamului

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 13 iunie 2022; verificările necesită 2 modificări .
Catedrala Ortodoxă
Catedrala Mântuirii Neamului
rom. Catedrala Mantuirii Neamului

martie 2022
44°25′33″ s. SH. 26°04′56″ e. e.
Țară România
Oraș Bucuresti , strada 13 Septembrie
mărturisire ortodoxie
tipul clădirii catedrala (templu)
Stilul arhitectural neobizantin
Autorul proiectului Vanel Exim S.R.L.
Data fondarii 2007
Constructie 2010 - în derulare
stare în construcție
Înălţime 135 m [1]
Site-ul web catedralaneamului.ro
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Catedrala Mântuirii Neamului ( Rom. Catedrala Mântuirii Neamului ) este catedrala patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române din București . A fost fondată în anul 2007, sfințită la 25 noiembrie 2018 de Patriarhul Bartolomeu I și Patriarhul Daniel  - în cinstea Înălțării Domnului și a Apostolului Andrei [2] [3] . Catedrala este situată vizavi de celebrul Palat al Parlamentului .

La finalizare, va fi cea mai înaltă (135 de metri cu cruce [1] ) și cea mai mare biserică ortodoxă din lume.

Istorie

Ideea ridicării unui templu în cinstea victoriei asupra otomanilor în războiul din 1877-1878 a fost susținută de regele Ferdinand I în 1920, dar apoi nu a avut o continuare practică.

Amploarea proiectului, costul acestuia, realizarea construcției în detrimentul fondurilor bugetare au provocat multe critici. Proiectul a fost numit „ faraonic ” și „ șoșist ”, indicând imoralitatea unui plan atât de ambițios în condițiile de sărăcie a multor locuitori ai țării [4] [5] .

Arhitectură

Proiectul noii catedrale a fost discutat de părți, inclusiv de Senatul României și primarul Bucureștiului. Designul câștigător a inclus elemente de detaliu arhitectural din toate provinciile și teritoriile românești, ceea ce ar fi făcut din catedrală unul dintre cele mai mari obiective religioase din lume. Se presupunea că în clădirea principală a catedralei, alături de galeriile subterane, puteau fi amplasate simultan 10.000 de oameni, iar întregul complex ar putea găzdui 125.000 de vizitatori pe o suprafață de 11 hectare [6] . Clădirea principală a catedralei este proiectată pentru 7.000 de enoriași (coruri de pelerinaj, clerici), adică de zece ori mai mult decât în ​​actuala catedrală patriarhală [7] .

Catedrala are o lungime de 126 de metri, o lățime de 69 de metri și o înălțime de 135 de metri (de la nivelul solului). Clădirea principală se înalță la 6,8 metri, iar subsolul se extinde cu 17 metri sub nivelul solului. Primele două niveluri subterane formează sala principală, înaltă de 11 metri, care poate găzdui 3.000 de enoriași. Suprafața planificată a clădirii este mai mare (152m pe 92m/13668 metri pătrați), împărțită în încăperi, inclusiv sala principală, alte săli și săli de evenimente; magazin de icoane și haine religioase; atelier (de exemplu, pentru tâmplărie, tapițerie și metal); muzeu, galerie-expoziție, magazin media de spectacole liturgice; precum și depozite, o trapeză, parcare, facilități religioase/sacramentale și spații de serviciu. Suprafața subsolului, care se extinde sub nivelul solului, este de 7200 de metri pătrați. [8] [9] [10] [11]

Curtea catedralei are patru anexe: casa Andreevsky pentru pelerini spirituali cu 90 de camere; Casa Sf. Petru cu o capacitate de o suta de persoane; Casa Sf. Paul, va fi un centru cultural misionar cu săli de clasă și ateliere, o bibliotecă, spațiu expozițional și Sala Aula Magna; Casa Sfântul Luca, va fi un centru medical social cu săli de consultații, un centru de urgență, un laborator analitic și un centru de terapie intensivă, precum și un centru rezidențial pentru bătrâni și bolnavi. [12]

Nave

Podeaua catedralei va fi acoperită cu marmură Rustica , cea mai fină marmură din România. [13] Această marmură a fost folosită în multe clădiri celebre: clădirea Parlamentului României , Palatul Parlamentului , Catedrala din Milano , clădirea Parlamentului Ungariei , Istana Nurul Iman , etc.

Dom

Cu o înălțime totală de 135 de metri (cu cruce), catedrala va fi a treia cea mai înaltă biserică cu cupolă din lume după Bazilica Maicii Domnului și Sfântul Petru [1] [14] [15] . În plus, are a doua cea mai înaltă cupolă principală fără cruce din lume, după cupola Bazilicii Sf. Petru [16] .

Iconostasis

Catapeteasma Catedralei Mântuirii Naționale, măsurând 23,8 m (lungime) pe 17,1 m (înălțime), este cea mai mare catapeteasmă ortodoxă din lume. [17] Are o suprafață de 408 metri pătrați și este acoperită cu peste 4 milioane de piese de mozaic și cântărește 8 tone. [18] Icoanele regale măsoară 3,75 m (înălțime) pe 2,15 m (lungime) cu o suprafață de 8 metri pătrați. Toate icoanele iconostasului au un total de 130 de portrete.

Pentru realizarea catapetesmei Catedralei din București a lucrat timp de 10 luni o echipă de peste 45 de specialiști în mozaic și frescă. [17] Conducătorul acestei echipe a fost Daniel Codrescu. Inițial, echipa s-a gândit la rame de marmură pentru fiecare icoană mare, dar datorită greutății materialului putând afecta structura de rezistență a catapetesmei, ideea a fost abandonată. Acest iconostas este realizat în întregime din mozaicuri și fresce în stil bizantin . Echipa implicată în proiect a fost împărțită în două grupuri: prima a fost implicată în realizarea mozaicului în atelier, iar a doua în așezarea lui pe piatră. Inspiratia a venit din celebrele mozaicuri din Ravenna , expuse in Bazilica San Vitale . Daniel Codrescu a spus: "Totul este lucrat până la cel mai mic detaliu. Echipa a încercat să ducă implementarea la un alt nivel de măreție. Cu ajutorul lui Dumnezeu, această lucrare monumentală este un dar pentru centenarul României. Acest catapeteasmă este un rezumat. al Împărăției Cerurilor”. [19]

De regulă, pe catapeteasmă sunt patru icoane împărătești, dar aici avem șase, care ne-au ajutat să prezentăm două sărbători patronale: „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei”. În stânga sunt icoane ale lui Nicolae Făcătorul de Minuni și Ioan Botezătorul , doi dintre cei mai iubiți sfinți din spațiul românesc.

Altar

În mai 2019, în altar a fost finalizată icoana Semnului Preasfintei Maicii Domnului . Potrivit oficialilor, aceasta este cea mai mare icoană mozaică (imagine) a Maicii Domnului din lumea ortodoxă , cu o înălțime de 16 metri și 150 de metri pătrați. Pentru a așeza icoana Semnului Preasfintei Maicii Domnului, s-au folosit un milion de bucăți de mozaic. [20] [21] [22] Icoana nu este o reproducere, experții au creat un mozaic unic în stil bizantin [23] .

Altarul conține relicve ale sfinților români și o listă de 350.000 de nume de eroi români. Moaștele aparțin sfinților: Konstantin Brankovyan și sfinților din Nikuliel: Zotikos, Attalos, Kamasis și Philippos. [24]

Clopote

Catedrala găzduiește cel mai mare clopot de biserică din lume, depășind Sf. Petru din Catedrala din Köln . Cu o greutate de 25190 kg, un diametru de 3355 mm, o înălțime de 3130 mm, o grosime de 273 mm și o limbă de 750 kg. Clopotul a fost turnat pe 11 noiembrie 2016 la Innsbruck de către Turnatoria de clopoțe Grassmayr . Clopotul este realizat din 78% cupru si 22% cositor cu o puritate de 99,99% si are un sunet foarte scazut C3 (en) - C 0 (de) - Do2 (ro) cu o frecventa de 130,8 Hz. Catedrala are 6 clopote. Sunetul de la sunetul clopotului principal se aude la o distanta de 15-20 km. [25] [26] [27] Cinci clopote au următoarele caracteristici: C 1 -Do3, Ø 1.695 mm, 3.296 kg; E 1 -Mi3, Ø 1.361 mm, 1.685 kg; G 1 -Sol3, Ø 1.127 mm, 933 kg; A 1 -La3, Ø 1.033 mm, 709 kg; C 2 -Do4, Ø 875 mm, 430 kg. Greutatea totală a tuturor celor 6 clopote este de 32243 kg.

O echipă de 25 de experți din Italia, Germania, Austria, Croația și România a lucrat la marele clopot al Catedralei Mântuirii Naționale. Liderul echipei a fost campanologul italian Flavio Zambotto. Flavio Zambotto a spus despre clopot: „Cooperarea pentru clopotul catedralei din București este cea mai mare realizare profesională a mea. Pentru acest clopot, echipa a lucrat timp de 8 luni. Clopotul este fabricat din aliaje premium la cele mai înalte standarde. Lucrarea este realizată în cel mai mic detaliu, iar cu o puritate de 99,99%, toleranța acustică este de 0%. Am avut onoarea de a lucra la niște clopote celebre și fiecare clopoțel este ca un fiu pentru mine. Dar clopotul catedralei din București este magnific și printre cele mai bune din lume. Toți parametrii acustici sunt excelenți. Sunetul este sobru, foarte puternic, lung și te marchează.” [28]

Sunetul a 6 clopote formează trei octave complete. [28]

Note

  1. 1 2 3 INTERVIU: "Se vor face multe teze de doctorat" despre construcția Catedralei Mântuirii Neamului  (Rom.) , Digi24.ro  (7 octombrie 2016). Arhivat din original pe 26 septembrie 2020. Preluat la 6 iunie 2020.
  2. O nouă catedrală a Bisericii Ortodoxe Române sfințită la București: Patriarhii Bartolomeu al Constantinopolului și Daniel al României au condus slujba .
  3. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: „Visul de peste un veac al poporului român a devenit realitate” Arhivat 4 ianuarie 2020 pe Wayback Machine doxologia.ro, 25.11.2018.
  4. Tessa Dunlop. România: Pasiune scumpă pentru clădirea bisericii  (engleză)  // BBC. - 2013. - 7 august.
  5. Olga Markova. Jenny Sonesson: Românii flămânzi construiesc o „catedrală a mântuirii neamului”  // Moldavskie Vedomosti. - 2015. - 3 martie. Arhivat din original pe 19 octombrie 2018.
  6. Guvernul României / Ordonanţa de urgenţă 19 din 17 martie 2005 (OUG 19/2005) privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului  (Rom.)  (unavailable link) . catedralaneamului.ro (1 martie 2010). Preluat la 6 iunie 2020. Arhivat din original la 23 septembrie 2015.
  7. Dunlop, Tessa . Pasiunea costisitoare a României pentru construirea de biserici  (engleză) , BBC News  (7 august 2013). Arhivat din original la 1 decembrie 2018. Consultat la 30 noiembrie 2018.
  8. O CATEDRALĂ PENTRU CAPITALĂ  (Rom.)  (link inaccesibil) . catedralaneamului.ro (10 mai 2016). Preluat la 6 iunie 2020. Arhivat din original la 23 noiembrie 2019.
  9. „Săli polie în subsolul Catedralei Neamului, de mărime mărime cu biserica de deasupra” Archived April 28, 2014 at the Wayback Machine Gândul.Info
  10. Tony, Luka Pe cine mântuiește Catedrala Mântuirii Neamului? . MUGETUL CARPATILOR (19 august 2011). Data accesului: 1 decembrie 2018. Arhivat din original pe 24 aprilie 2014.
  11. Spunesitu.ro: România în top 10 al celor mai mari edificii de cult din lume. Pe cine mântuieşte Catedrala Mântuirii Neamului?  (engleză) , adevarul.ro  (2 august 2011). Arhivat din original pe 30 noiembrie 2018. Consultat la 30 noiembrie 2018.
  12. Catedrala Mantuirii Neamului prinde contur. Muncitorii au terminat lucrările la infrastructură  (Rom.) , Evz.ro  (19 April 2013). Arhivat 7 mai 2019.
  13. Marmură folosită la Catedrala Mântuirii Poporului  (Rom.) , Antena3.ro  (8 decembrie 2018). Arhivat din original pe 22 august 2019.
  14. Bazilica Maicii Domnului a Păcii, Coasta de Fildeș . tripsavvy.com . Arhivat din original pe 28 aprilie 2019.
  15. Stato della Citta del Vaticano . Vaticanstate.va . Arhivat din original pe 19 ianuarie 2020.
  16. Roma, Orașul Domurilor . walksinsiderome.com . Preluat la 8 august 2019. Arhivat din original la 8 august 2019.
  17. 1 2 Peste 4 milioane de tesere separă naosul catedralei de Sanctuar: cel mai mare iconostas ortodox din lume. , Orsoni.com (Orsoni Venezia 1888) . Arhivat din original pe 2 august 2019.
  18. Florin, Nicolaie . Au început lucrările de fixare a mozaicului la catapeteasma Catedralei Naționale  (Rom.) , Basilica.ro  (28 iunie 2018). Arhivat din original pe 29 noiembrie 2018. Consultat la 30 noiembrie 2018.
  19. Florin, Nicolaie . Catapeteasma Catedralei Naționale este unică în lume  (Rom.) , Basilica.ro  (24 noiembrie 2018). Arhivat din original pe 29 noiembrie 2018. Consultat la 30 noiembrie 2018.
  20. A fost montată icoana Maicii Domnului Platytera  (Rom.) , Activenews.ro  (9 mai 2019). Arhivat 10 mai 2019.
  21. Catedrala Națională: A fost montată icoana cu cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România  (Rom.) , Basilica.ro  (9 mai 2019). Arhivat din original pe 29 iunie 2019.
  22. Iulian, Dumitrașcu . Săptămâna în imagini  (Rom.) , Basilica.ro  (27 mai 2019). Arhivat 28 mai 2019.
  23. Alexandru, Briciu . Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Naționale  (Rom.) , Ziarullumina.ro  (29 mai 2019). Arhivat din original pe 6 iunie 2020.
  24. Sorin, Ionițe . Ce moaște de sfinți români se află în Sfânta Masă a Catedralei Naționale  (Rom.) , Basilica.ro  (26 noiembrie 2018). Arhivat din original pe 2 iunie 2019.
  25. 25t Grassmayr-Glocke für Bukarest: Mehr Klangproben und Fotos vom 8.4.2017 (link indisponibil) . tinmoinhat.site (9 aprilie 2017). Preluat la 30 noiembrie 2018. Arhivat din original la 26 august 2018. 
  26. Wamsiedler, Sebastian Rekord gefallen - Größte freischwingende Glocke der Welt zukünftig nicht mehr în Köln |  (germană) . www.wamsiedler.de (13 aprilie 2017). Consultat la 30 noiembrie 2018. Arhivat din original la 1 octombrie 2018.
  27. Kirchenglocke größer als die Pummerin  (germană) , tirol.orf.at  (8 aprilie 2017). Arhivat din original pe 30 noiembrie 2018. Consultat la 30 noiembrie 2018.
  28. ↑ 1 2 Cajvaneanu, Miruna VIDEO Povestea clopotului cel mare care va suna in Catedrala Mantuirii Neamului, un clopot al recordurilor  (Rom.) . www.hotnews.ro (2 aprilie 2017). Data accesului: 4 ianuarie 2019. Arhivat din original pe 4 ianuarie 2019.

Link -uri