Tilsit

Tilsit ( germană  Tilsit , Lit. Tilžė ) este un oraș german din Prusia de Est . În 1945, după anexarea acestei regiuni de către Uniunea Sovietică și deportarea populației germane , a fost redenumită Sovetsk la 7 septembrie 1946.

Cronologie

Secolele VI-XII

La marginea de vest a orașului se află o înmormântare binecunoscută - Linkunen (Linkuhnen, ehem. Kr. Niederung, Ostpreussen, acum satul Rzhevskoye, districtul Slavsky, regiunea Kaliningrad) [1] . Acest cimitir a fost anterior un mare oraș comercial și poate fi considerat pe bună dreptate predecesorul lui Tilsit. Înmormântările sale constau pe patru niveluri, iar diferitele straturi sunt atribuite de cercetători secolelor VI-XII (în stratul III-IV, datând din secolele X-XII, au fost găsite multe obiecte vikinge). Așezarea a fost excavată între 1929 și 1931 de Karl Engel. Acest oraș a fost locuit de tribul prusac al Skalovs/Shalvs. Potrivit legendei prusace, numele tribului provine de la unul dintre fiii regelui Vaidevuto pe nume Shalauo. Judecând după săpături, Skalovii erau legați de alți Balți occidentali, cum ar fi curonianii și cei mai îndepărtați. Istoricii cred că Scalovii nu aveau o limbă scrisă. Nu există documente care să demonstreze contrariul, deși este posibil să fi fost pur și simplu pierdute sau distruse. Potrivit cronicilor unei perioade ulterioare, skalovii sunt prezentați ca un popor implicat activ în agricultură, vânătoare și pescuit și, de asemenea, posedă un nivel destul de ridicat de organizare culturală.

al XIII-lea

secolul al XIV-lea

al XV-lea

secolul al XVI-lea

Secolul al XVII-lea

secolul al XVIII-lea

secolul al XIX-lea

secolul al XX-lea

12-14 septembrie - Ard gaterele la Splitter. 19 octombrie: Primul bombardament. 22 octombrie: Podul Queen Louise a fost aruncat în aer de ingineri germani.

Vezi și

Note

  1. Rutman I. Ya. De la Sovetsk la Tilsit. 1995. - S. 27.
  2. 1 2 Petru din Duesburg Cronica Țării Prusiei - S. 124.
  3. Bakhtin A.P. Castele și fortificații ale Ordinului German din partea de nord a Prusiei de Est - Kaliningrad., 2005 - S. 205