Umanov-Kaplunovsky, Vladimir Vasilievici

Vladimir Vasilyevich Umanov-Kaplunovsky (nume real Kaplunovsky ; 21 decembrie 1865 ( 2 ianuarie 1866 ), Harkov - ianuarie 1939 , Leningrad) - poet rus , prozator , traducător .

Biografie

Vladimir Vasilyevich Kaplunovsky s-a născut la 21 decembrie 1865 la Harkov într-o familie nobilă. Tatăl său a fost judecător de pace și poet amator.

Strămoșii veneau din satul Kaplunovka , provincia Harkov , în care Umanov au fost preoți din momentul înființării [1] .

A absolvit al 3-lea gimnaziu din Harkov (1886), a intrat la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Sankt Petersburg , dar s-a transferat curând la Facultatea de Drept [2] , pe care a absolvit-o în 1890. La universitate, a devenit apropiat de O. F. Miler , sub influența căruia a devenit interesat de cultura slavă.

A slujit în Departamentul de Casație Civilă a Senatului, în Departamentul de salarizare al Ministerului de Finanțe, din 1898 - în Cabinetul Majestății Sale Imperiale în departamentul de teren și fabrică [3] .

Secretar al cercului poeților din Sankt Petersburg „Serile lui Sluchevsky” (din 1904), președinte al consiliului de conducere de acolo (din 1913), colecționar de autografe.

După Revoluția din octombrie , a rămas în Rusia sovietică. A locuit la Kiev (1918-1925), membru al sindicatului muncitorilor din industria tipografică. Din 1925 sa pensionat, sa mutat la Leningrad, a lucrat ca corector literar și corector în tipografie. Volodarsky, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din întreaga Rusie (1925-1930).

A murit de cancer la ficat între 30 decembrie 1938 și 13 ianuarie 1939. Lucrările lui Umanov-Kaplunovsky sunt păstrate în mai multe arhive (RGALI, RNB etc.) [4] .

Creativitate

A îmbinat serviciul public cu activitatea literară. A început să publice în 1884 (poezii în revista „Blagovest”). Publicat în jurnalele „ Buletinul istoric ”, „ Sever ”, „Învierea”, „ Niva ”, „Viața Petersburg”, „Trezirea” , „Vârtejul”, „Panorama lumii”, „Bayan”, „Lumea întreagă”.

Locul principal în opera lui Umanov-Kaplunovsky a fost ocupat de poezia slavă.

Alături de Andrei Sirotinin , Serghei Stein și N. N. Bakhtin-Novich , Umanov-Kaplunovsky a pus la dispoziția cititorului rus aproape toată literatura slavă. Aceste traduceri, din punct de vedere al rezonanței publice, au depășit cu mult opera sa originală.

Pe lângă limbile slave, el a tradus din franceză. El deține una dintre versiunile traducerii „ La Marseillaise ”. A tradus în rusă comedia lui Saint-Ogan Lefebvre ( fr.  Lefebvre Saint-Ogan ) „Bătrânețea lui Don Juan” [5] .

După revoluție, nu a publicat, dar a continuat să compună poezie. A alcătuit două colecții scrise de mână: „După întoarcere” (1926-1936) și „Însemnări ale unui pelerin” (1918-1925, 1934-1937).

Familie

• Prima soție - Elena Sampsonievna Labinskaya (d. 1941)
• A doua soție este Varvara Alexandrovna Alexandrova.

Cărți

• Umanov-Kaplunovsky VV Bayan: o colecție de lucrări ale poeților slavi moderni și poezie populară. - Sankt Petersburg: Editura revistei „Panteonul literaturii”, 1888 - 108 pagini.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. muză slavă. Traduceri și imitații. - Ed. a II-a. - Sankt Petersburg: Ed. autor, 1892 - 186 pagini.
• Umanov-Kaplunovsky VV Gânduri și impresii. Poezie. - Sankt Petersburg: Typo-Lithography by M. Paikin, 1899 - 284 pages.
• Umanov-Kaplunovsky VV Drame invizibile. Povești. - Sankt Petersburg, 1899
• Umanov-Kaplunovsky VV Raze și umbre: eseuri și paralele. - 1904 - 321 pagini.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. muză slavă. Traduceri și imitații. A treia editie. - Sankt Petersburg, 1904
• Umanov-Kaplunovsky V.V. Fariseii. Din galeria tipurilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea: Roman. - Sankt Petersburg, 1905

Publicații

Proză

• Umanov-Kaplunovsky V. V. În jurul florilor. Povestea // Cărțile revistei Rodina. - 1904. - Nr. 15.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Adevărul mort. Poveste. // Buletinul Europei, 1906, volumul V, p. 661-687
• Umanov-Kaplunovsky V.V. La o ancoră moartă. Poveste. // Buletinul Europei, 1908, volumul 3.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Târgul sângeros. Povestea // Suplimente literare lunare ale revistei Niva. - 1908. - Nr. 5.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Lair. Povestea // Suplimente literare lunare ale revistei Niva. - 1909. - Nr. 7.
• Umanov-Kaplunovsky VV Cinci etaje. // Buletinul Istoric. - 1909. - Nr. 12.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Pauze în viață. // Buletinul Istoric. - 1910. - Nr. 10.
• Umanov-Kaplunovsky V. V. În jurul Sankt Petersburgului. Povestea // Buletinul Istoric. - 1911. - Nr. 5-6.
• Umanov-Kaplunovsky V.V. Fiară cu două picioare. Povestea // Buletinul Istoric. - 1912. - Nr. 8-12.
• Umanov-Kaplunovsky V.V. Cu aripile rupte. Povestea // Buletinul Istoric. - 1913. - Nr. 10-11.
• Umanov-Kaplunovsky V.V. Coșmaruri în realitate. Povestea // Buletinul Istoric. - 1915. - Nr. 10-12.
• Umanov-Kaplunovsky V.V. Organizatorii afacerilor. Povestea // Buletinul Istoric. - 1917. - Nr. 4.

Articole

• Umanov-Kaplunovsky V. V. Franz Preshirn // Buletin istoric, 1905, v. 102, nr. 5, p. 615-617
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Din memoriile lui E. P. Kadmina // Buletinul istoric, 1905, v. 102, p. 897-905
• Umanov-Kaplunovsky V. V. M. L. Kropivnitsky și Teatrul Rusiei de Sud. // Buletinul istoric, 1906, v. 104, nr. 5, p. 523-531
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Svyatopolk Ceh (1846-1908) // Buletin istoric, 1908, v. 112, nr. 4, p. 249-253
• Umanov-Kaplunovsky V.V. Ivan Vazov  este cetățean-poet bulgar național (Eseu) // Buletin istoric, 1908, vol. 112, nr. 5, pp. 614-632
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Poeții Shenoa și Zmai Iovanovici // Buletin istoric, 1908, v. 113, nr. 9, p. 951-960
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Poetul Grigori Golovkov. Articol de referință. // Buletinul istoric, 1914, v. 131, nr. 3, p. 935-947
• Umanov-Kaplunovsky V. V. Colecția lui P. L. Waxel. // Capital și moșie, 1915, Nr. 33.
• Umanov-Kaplunovsky VV Albumul meu. // Capital și moșie, 1915, Nr. 25
• Umanov-Kaplunovsky VV Din colecția mea. // Capital şi moşie, 1917, Nr. 81-82.

Literatură

• A. I. Dubinin, S. V. Sapozhkov. Umanov-Kaplunovsky Vladimir Vasilyevich // Scriitori ruși, 1800-1917  : Dicționar biografic / cap. ed. B. F. Egorov . — M  .: Marea Enciclopedie Rusă  ; SPb.  : Nestor-Istoriya, 2019. - V. 6 : S-Ch. - S. 374-376. — 656 p. - (Ser. biogr. dicţionare: scriitori ruşi. secolele 11-20). - 1000 de exemplare.  — ISBN 5-85270-011-8 . - ISBN 978-5-4469-1616-0 (vol. 6).

Link -uri

• Portretul lui V. V. Umanov-Kaplunovsky pe site-ul web al TsKAKFFD din Sankt Petersburg
• Lucrări de V. V. Umanov-Kaplunovsky

Note

1. ↑ Brovko Vladimir - Povestea adevărată a Icoanei Kaplunovskaya a Maicii Domnului . Preluat la 29 august 2012. Arhivat din original la 13 iulie 2014. (nedefinit)
2. ↑ Secolul traducerii - Vladimir Umanov-Kaplunovsky . Preluat la 29 august 2012. Arhivat din original la 9 mai 2013. (nedefinit)
3. ↑ Kaplunovsky (Umanov), Vlad. Tu. // Marea enciclopedie biografică rusă (ediție electronică). - Versiunea 3.0. — M .: Businesssoft, IDDC, 2007.
4. ↑ Umanov-Kaplunovsky Vladimir Vasilevici la RGALI . Preluat la 2 martie 2013. Arhivat din original la 14 martie 2013. (Rusă)
5. ↑ Lefebvre, Saint-Ogan. Bătrânețea lui Don Juan = La cinquantaine de Don Juan: o comedie în 3 acte / trad. din fr. (în versuri) de V. V. Umanov-Kaplunovsky. - Sankt Petersburg: tipografia lui A. S. Suvorin, 1905 - 28 pagini.