Biblioteca Universității de Limbi și Civilizații

Biblioteca Universității de Limbi și Civilizații
fr.  Bibliothèque universitaire des langues et civilizations (BULAC)
48°49′45″ N SH. 2°22′46″ E e.
Tip de biblioteca universitară
Țară  Franţa
Abordare 65, rue des Grands Moulins, 75013 Paris, Franța
Fondat 12 decembrie 2011
Codul ISIL FR-751052116
Fond
Compoziția fondului cărți, periodice, manuscrise, înregistrări video și sonore, publicații de artă, publicații cartografice, publicații electronice, lucrări științifice etc. în 350 de limbi ale alfabetului non-latin
Dimensiunea fondului 1,5 milioane de articole în 350 de limbi (2020)
Copie legală Cărți în limbi ale alfabetului non-latin înainte de 2005
Acces și utilizare
Condiții de înregistrare Orice cititor peste 18 ani. Împrumut de cărți acasă studenților și profesorilor universităților care și-au asigurat fondurile pentru crearea unei biblioteci și profesorilor din școlile superioare care fac parte din structura Ministerului Învățământului Superior și Cercetării Științifice din Franța
Emite anual 42080 documente (2018)
Serviciu 6672 ore pe an (2018)
Numărul de cititori 28019 (2018)
Alte informații
Buget 5.032.487 € (2018)
Director Marie-Lise Tsaguria
Angajații 112
site web bulac.fr
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Biblioteca Universitară de Limbi și Civilizații (BULAC sau BULAC) este una dintre cele mai mari colecții de carte din Franța în limbi non-latine. Stochează și pune la dispoziție cititorilor documente în 350 de limbi, publicate în 180 de țări în 80 de alfabete. Din 12 decembrie 2011, biblioteca împarte o clădire cu Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale ( INALCO ), formând Centrul pentru Limbi și Civilizații, situat în arondismentul 13 din Paris .

Clădire

Biblioteca pentru 910 [1] locuri de lectură ocupă o clădire cu cinci etaje cu o suprafață de 15.000 m2, proiectată de arhitectul Yves Lyon în 2008-2011.

Pentru construcție au fost alocate 80 de milioane de euro: două treimi din finanțare a fost asigurată de regiunea Île-de-France , restul fondurilor au fost furnizate de stat.

Fundații

Colecțiile bibliotecii includ 1,5 milioane de volume, în aproximativ 350 de limbi, folosind 80 de alfabete [2] . BULAC reunește colecții de biblioteci care erau păstrate anterior în aproape douăzeci de biblioteci specializate. Cea mai mare dintre ele a funcționat între 1970 și 2010. Biblioteca Intercolegială de Limbi Orientale ( BIULO ), până în 1971 numită după Biblioteca Școlii de Limbi Orientale.

Clasificarea fondurilor

Biblioteca a adoptat o clasificare geolingvistică, în care limbile sunt grupate în grupuri:

Biblioteci participante

Alte biblioteci incluse în BULAC:

Fondurile sunt completate în mod regulat cu achiziții de cărți și resurse electronice și periodice în valoare de 700.000 € (pentru 2019) [3] . Peste 60% din noile chitanțe sunt documente în limbile naționale.

Accesibilitate și servicii

Biblioteca se adresează cititorilor cu vârsta peste 18 ani, fără restricții educaționale. Sălile de lectură sunt deschise de la 10.00 la 22.00 în fiecare zi, cu excepția zilei de duminică [4] .

Sălile de lectură sunt situate pe trei etaje. 30 de bolți pe două etaje sunt proiectate pentru 2,5 milioane de cărți [5] . Sălile sunt dotate cu 27 de boxe pentru lucru individual și 20 pentru lucru în grup; cercetătorii au la dispoziție o bibliotecă de noapte [6] . Sunt oferite DVD-uri cu acces gratuit cu filme de lung metraj și documentare.

Biblioteca dispune de facilităţi pentru primirea cititorilor cu dizabilităţi [7] .

Biblioteca are acces gratuit la 225.000 de publicații (cărți și periodice) în franceză, engleză și limbi naționale, sistematizate după principiul geolingvistic [8] . Accesul liber este situat pe trei etaje de săli de lectură (publice, studențești și științifice).

În săli, cititorii pot imprima, fotocopia sau scana singuri documente. Ediții și manuscrise deosebit de valoroase sunt scoase în sala de lectură a Fondului Rare.

Catalog și resurse electronice

Catalog BULAC

Catalogul online BULAC , creat folosind Koha open source ALIS , listează toate cărțile din bibliotecă, cu excepția unor scripturi non-latine achiziționate înainte de 2000 [9] . Catalogul este disponibil și prin Catalogul consolidat al bibliotecilor Uniunii ( SUDOC )

Descrierile bibliografice respectă standardele internaționale:

Din 2019 funcționează Catalogul Electronic Unificat [10] (EDS de la EBSCO), care permite accesul la surse tipărite și resurse online (articole de reviste și cărți electronice etc.), precum și la cărți și manuscrise digitalizate din Fondul Rare datorită ferestrei unice de căutare.

BiNA: Digitized Rare Collections

Accesul la toate documentele digitizate BULAC este oferit gratuit de către BiNA (Biblioteca Digitală a Zonei) , creată cu programul open source Oméka . Documentele rare prezentate în el au fost selectate dintre cele mai valoroase din bibliotecă: cărți tipărite timpurii, manuscrise, gravuri, periodice create de maeștri de carte din întreaga lume. Documentele pot fi vizualizate sau descărcate liber de pe site.

Documentele digitizate alcătuiesc zece colecții organizate în funcție de originea lor geografică și/sau limbă:

BULAC Science Blog

BULAC menține un blog științific pe platforma de blogging Hypotheses.org [12] . Acest caiet, numit Carreau de la BULAC , oferă informații și știri despre colecțiile BULAC și studii de zonă studenților și cercetătorilor care lucrează cu limbile și civilizațiile orientale.

Răscruce BULAC

Site-ul de monitorizare a documentelor Croisée de la BULAC monitorizează dinamic ultimele publicații pe tema bibliotecii pe site-uri dedicate Africii, culturilor native americane, Asiei, Europei Centrale și de Est, Orientului Mijlociu și lumii musulmane și Oceaniei. O secțiune separată este dedicată lumii de limbă rusă și Europei Centrale .

Fundația Rusă

Biblioteca Limbilor și Civilizațiilor are cel mai mare fond din Franța de cărți și publicații rusești despre Rusia și Uniunea Sovietică în limbile lumii [13] . Până în 2019, are aproximativ 130.000 de volume de cărți și peste 250 de titluri periodice.

Fundația a fost înființată în 1874, concomitent cu începerea predării limbii ruse la Școala de Limbi Orientale. În 2011, edițiile chirilice ale Fondului Slavic al Bibliotecii Sorbona (60.000 de cărți și 200 de titluri de periodice în 1992 [14] ), publicații postbelice din biblioteca Centrului de Studii Slave din Paris [15] , Biblioteca al Institutului de Studii Juridice Comparate și al Centrului de studiu al Rusiei, Europei Centrale și de Est și Caucazului.

Principalele ansambluri tematice ale fondului rusesc sunt legate de filologie, istorie, geografie, sociologie, arheologie, istoria artei, cinema și teatru. Prezintă pe larg lucrările autorilor rusofoni și rusofoni, ambele traduse în franceză și în limba originală. În plus, biblioteca are o colecție interesantă de cărți sovietice pentru copii [16] .

Datorită politicii intensive de schimb de carte între Fondul slav Sorbona, înființat în 1960, „ Cartea Internațională ” și bibliotecile universitare ale URSS, fondul rus BULAC prezintă pe scară largă produsele editurii Nauka din anii 1960-1990, inclusiv departamentele sale regionale [14] .

Pe lângă publicațiile oficiale sovietice, biblioteca reflectă istoria publicării de carte a diasporei ruse a tuturor valurilor de emigrare, inclusiv „tamizdat” și „ samizdat ” publicate în străinătate [17] .

Biblioteca oferă cititorilor săi o colecție de resurse electronice în limba rusă, disponibile local sau prin conexiune la distanță [18] .

Reaprovizionare

Fondul rus este în curs de completare activ, cu accent deosebit pe literatura modernă și cele mai recente cercetări privind istoria, sociologia și economia Rusiei, precum și pe exemple de dezvoltare și utilizare a celor mai noi tehnologii în viața publică rusă [19] .

Până la 30% din noile sosiri vin ca cadouri. Din punct de vedere istoric, acest procent a fost chiar mai mare [13] . Biblioteca Școlii de Limbi Orientale a primit multe colecții personale în fondul rusesc, de exemplu:

În timpul Expoziției Mondiale de la Paris din 1937, guvernul sovietic a oferit bibliotecii peste 500 de cărți publicate în Uniunea Sovietică, în principal în limbile republicilor naționale [22] .

Fondul slav al Bibliotecii Sorbona a primit câteva zeci de cărți din biblioteca lui Lev Shestov . În 2011, a fost acceptat cadoul bibliotecii figurii emigrației ruse Alexander Lyapin , nepotul lui Vasily Polenov [13] . Colecțiile Fundației Ruse sunt îmbogățite cu cadouri de la profesorii recenti ai școlii, precum lingvistul Jean Triomphe sau cercetătorul rus Jean Radvani . Biblioteca Institutului de Studii Juridice Comparate (BJECO) include și cărți din colecția personală a avocatului constituțional Michel Lesage , consilier în redactarea Constituției URSS în 1977. [23]

Organizare administrativă

BULAC este un grup juridic de interes public format prin fuziunea colecțiilor de carte și a personalului bibliotecilor din următoarele instituții:

management

BULAC este condusă de o adunare generală formată din reprezentanți ai fiecărei organizații partenere și patru reprezentanți ai ministerului (doi în învățământul superior, doi în cercetare) [24] . Consiliul științific, care include profesori și cercetători francezi și străini, stabilește politica documentară generală și direcția cercetării [25] .

Consiliul BULAC este format dintr-un director, un director asistent și un director științific [26] . Divizii semnificative ale bibliotecii sunt: ​​Departamentul de Servicii pentru Cititori, Departamentul de Achiziții, Departamentul de Afaceri Culturale și Departamentul de Date.

Vezi și

Note

  1. ↑ BULAC în cifre. 2020  (fr.) . www.bulac.fr. Preluat la 10 mai 2020. Arhivat din original la 6 septembrie 2021.
  2. ↑ Colecții : BULAC  (fr.) . bulac.fr . Arhivat din original pe 17 septembrie 2014.
  3. ↑ Plan de lucru pentru 2019  (fr.) p. 13. Preluat la 1 aprilie 2020. Arhivat din original la 19 septembrie 2020.
  4. ↑ L'essentiel :: BULAC  (fr.) . www.bulac.fr (6 septembrie 2021). Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  5. ↑ La Bulac: 180 pays, 350 langues, 80 écritures > Les bibliothèques face aux défis de la diversité  (franceză) . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  6. ↑ Spații și căsuțe de lectură rezervate  (fr.) . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  7. ↑ Accessibilité des publics à autonomie réduite :: BULAC  (fr.) . www.bulac.fr. Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  8. ↑ Cărți cu acces gratuit  (fr.) . www.bulac.fr . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  9. ↑ Limbi și sisteme de scriere ale catalogului  (fr.) . www.bulac.fr . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  10. ↑ Colecții online  (fr.) . www.bulac.fr . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  11. ↑ Recueil de 170 pièces, pour l'essentiel en persan (la lettre n° 38 est en arabe) . Bibliothèque universitaire des langues et civilisations. Preluat la 1 aprilie 2020. Arhivat din original la 18 aprilie 2021.
  12. ↑ fr.hypotheses - Le portail de la communauté francophone d'Hypothèses  (fr.) . Consultat la 11 aprilie 2019. Arhivat din original pe 21 aprilie 2012.
  13. ↑ 1 2 3 Fundația Rusă BULAC  (fr.) . www.bulac.fr (6 septembrie 2021). Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  14. ↑ 1 2 Claude Jolly. La Bibliothèque de la Sorbonne et sa politique documentaire  (franceză) . bbf.enssib.fr (1 ianuarie 1992). Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 8 august 2020.
  15. ↑ EUR'ORBEM Paris Sorbona - Presentation de la bibliothèque . eurorbem.paris-sorbone.fr. Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 5 februarie 2019.
  16. ↑ Benjamin Guichard. En Russie soviétique: la révolution du livre pour enfants  (franceză) . Le Carreau de la BULAC. Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 4 august 2020.
  17. ↑ Aglae Achechova. Samizdat et tamizdat: quand une énigme de catalogage éclaire les circuits clandestins de la dissidence soviétique  (franceză) . Le Carreau de la BULAC. Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 5 mai 2019.
  18. ↑ Resurse electronice BULAC în limba rusă și despre Rusia  (fr.) . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  19. ↑ Knout et Kokochnik / Knut și kokoshnik . Pagina profesională Fondul de carte rusă al Bibliotecii Universitare de Limbi și Civilizații (BULAC), Paris . www.facebook.com. Preluat: 1 aprilie 2020.
  20. ↑ Aglae Achechova. Pouchkiniana parisienne  (franceză) . Le Carreau de la BULAC. Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 16 aprilie 2021.
  21. ↑ Aglae Achechova. Aux origines du fonds russe de la BULAC : le don ultime du mysterieux M. Stchoukine. Partie 1  (fr.) . Le Carreau de la BULAC. Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 9 septembrie 2019.
  22. ↑ Benjamin Guichard. [Exposition Une archéologie du pavillon soviétique à l'Exposition universelle de 1937]  (franceză) . Le Carreau de la BULAC. Preluat la 31 martie 2020. Arhivat din original la 4 august 2020.
  23. ↑ Gélard P., Milacic S. In memoriam Michel Lesage (1933-2009)  (franceză)  // Revue française de droit constitutionnel. - 2010. - Vol. 82 , nr 2 . _ - P. 443-447 .
  24. ↑ Adunarea Generală  (fr.) . Le site de la BULAC. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  25. ↑ Consiliul științific  (fr.) . Le site de la BULAC. Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.
  26. ↑ Tabloul de personal  (fr.) . Preluat la 6 septembrie 2021. Arhivat din original pe 6 septembrie 2021.

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  În rețelele sociale
În cataloagele bibliografice