Filaret | |
---|---|
Ocupaţie | scriitor , om politic , lector universitar , ieromonah , teolog |
Data nașterii | 1811 |
Locul nașterii | |
Data mortii | 23 martie 1873 |
Un loc al morții | |
Țară |
Arhimandritul Filaret (în lume Vasile Scriban , rom. Vasile Scriban ; 1811, Burduchani, Suceava - 23 martie 1873, Iași) - scriitor bisericesc român , fratele episcopului Neofit (Scriban) .
Studiile secundare le-a făcut la gimnaziul din Basilian, în 1835-1837 a studiat la Academia Mikaeliană, unde după absolvire a predat retorică, poezie și mitologie. În 1839 a fost trimis să studieze teologia în Rusia, la Academia Teologică din Kiev , devenind în 1841 primul român care a primit acolo o diplomă de master în teologie; în timpul vieții sale în Rusia, a studiat activ surse despre istoria bisericii românești, disponibile în bibliotecile de la Kiev. După revenirea din 1842 până în 1860, a predat la seminarul din Sokol, inclusiv fiind ales rector al acestei instituții, în paralel din 1843 până în 1862 fiind arhimandrit într-o mănăstire locală. Din 1860 până în 1863 a predat la Facultatea de Teologie din Iaşi . În 1852 a devenit episcop de Stavropoleos.
A fost în relații cu Mitropolitul Moscovei Filaret și în corespondență cu misticul rus A. S. Sturdza , l-a ajutat pe fratele său Neofit Skriban în lupta politică din 1865. Dintre numeroasele lucrări ale lui Skriban (de filologie, literatură, drept bisericesc), sunt deosebit de celebre scurta „Istoria bisericei române” (Iași, 1871) și îndelungata „Istoria Bisericii Române” în 6 volume (în manuscris). În timp ce lucra la Academia Mikaeliană, a scris eseuri educaționale despre retorică, franceză și geografia pământurilor românești. El a fost, de asemenea, angajat în traduceri ale clasicilor greci și romani și traduceri din franceză.
Dicționare și enciclopedii |
|
---|