Marea Rosie

Marea Roșie (din  slavona bisericească  -  „Marea Roșie” din alt limba greacă Ἐρυθρὰ θάλασσα ; în originalul ebraic יַם -סוּף ‏‎, yam suf  - lit. „Marea de trestie”) - frază slavonă bisericească în traducerea sinodală rusă a Bibliei , folosit pentru a desemna un rezervor, ale cărui ape s-au despărțit și l-au lăsat pe Moise și poporul evreu să treacă în timpul Ieșirii din Egipt , apoi au închis și au distrus armata faraonului . Una dintre taberele Exodului era situată în apropierea ei .

În mod tradițional se obișnuiește să se identifice acest loc cu Marea Roșie [1] [2] .

Etimologie

Originalul ebraic al Vechiului Testament folosea cuvântul ebraic. יַם -סוּף ‏‎ ( yam suf ) — lit. „ Marea de trestie ” [3] ( Ex.  10:19 , 13:18 , 15:4-22 ).

În Septuaginta  - traducerea Vechiului Testament în greacă, hidronimul a fost tradus ca altă greacă. Ἐρυθρὰ θάλασσα  - „Marea Roșie”, biserică-slavă. „ Marea Roșie ” . Apoi aceeași traducere a hidronimului a fost repetată în repetarea tradiției de către Josephus [4] , pustnici creștini și pelerini din secolele IV-V, iar apoi în Noul Testament ( Fapte  7:36 , Evr.  11:29 ) [3] .

Localizare

În descrierea biblică a celor zece plăgi egiptene , Marea Roșie este localizată de-a lungul graniței de est a Egiptului : „Și Domnul a ridicat un vânt de apus foarte puternic din partea opusă [Egiptului] și a cărat lăcuste și le-a aruncat în Roșu. Marea: n-a mai rămas nici măcar o lăcustă în toată țara Egiptului.” ( Ex.  10:19 ). Evenimentele cărții se petrec în țara Gosen și în capitală ( Avaris sau Per-Ramses ) cu comunicări frecvente între faraon și Moise (care a crescut în palat). Israeliții au locuit acolo din momentul în care s-au mutat în Egipt ( Geneza  47:6 , 47:11 ), iar de acolo (sau din orașul Ramses) a început ieșirea din Egipt ( Exod  12:37 ). Această zonă este situată în estul fertilei Deltei Nilului, la est de care se află Lacurile Amare și Lacul Manzala , în timp ce Egiptul de Jos nu se învecina cu Marea Roșie sau Golful Suez.

Marea Roșie și golfurile sale

• Golful Suez . Există o versiune care localizează evenimentele Exodului de la vârful nordic al Golfului Suez [3] . Cercetătorii sugerează, de asemenea, că tabăra Yelimsituat la 100 km sud-est de Suez .
  „Și au pornit din Mara și au venit la Elim; Și în Elim [erau] douăsprezece fântâni de apă și șaptezeci de curmale și tăbărau acolo. Și au pornit din Elim și au tăbărât lângă Marea Roșie. Și au pornit de la Marea Roșie și au tăbărât în ​​pustia Sin.” ( Numeri  33:9-11 )
• Golful Aqaba : „Împăratul Solomon a făcut și o corabie în Ețion-Gheber, care este sub Elat , pe malul Mării Roșii, în țara Edomului”. ( 1 Regi  9:26 ) Conform Ex.  10:19 , Marea Roșie era situată la granița de est a Egiptului, așa că Golful Aqaba poate fi considerat „Marea Roșie” doar dacă Marea Roșie era numită așa împreună cu ambele golfuri [3] .

Un grup de oameni de știință [5] , cu participarea oceanografului Doron Nofaîn laborator a modelat și a arătat într-un experiment pe teren că „divergența apelor” s-ar putea întâmpla din cauza vântului de uragan (în experiment - 160 km/h) pe locul plajei moderne Eilat , la vârful nordic al orașului. Golful Aqaba, unde în epoca lui Moise nivelul apei era la 180[ clarifica ] metri deasupra. Totuși, deplasarea unei caravane și a unei armate cu care cu viteze ale vântului de 100-160 km/h ( uragan de categoria 1 ) este îndoielnică. Biblia mai descrie că „apele [erau] pentru ei un zid la dreapta și la stânga lor” ( Ex.  14:29 ), și nu pe o parte.

Lacuri

Biblia originală folosește hidronimul ebraic. יַם -סוּף ‏‎ - „Marea Reed”. Stuf și stuf nu cresc în Marea Roșie , ceea ce permite cercetătorilor să ia în considerare versiuni despre localizarea evenimentului pe lacurile Deltei Nilului [3] :

• Un lac situat pe Istmul Suez : Lacul Big Bitter sau Small Bitter Lake [3] , o zonă mlăștinoasă din apropierea orașului Pelusium [3] , Lacul Timsah , care la acea vreme, poate, erau încă legate prin strâmtori cu Roșu. Mare .
• Lacul Manzala . În știința modernă, cel mai adesea „Yam-Suf” este identificat cu numele „Pa-Suf” găsit în documentele egiptene, care se referă la zona mlăștinoasă de la est de orașul Per-Ramesses, unde, evident, în antichitate unul dintre ramurile Deltei Nilului (azi laguna Manzala), și unde a început exodul evreilor din Egipt [3] .

Personalul Centrului Național pentru Cercetare Atmosferică din SUAși Universitatea din Colorado din Boulder , Carl Drews și Waking Khan au confirmat în simulări computerizate [6] [7] [8] că vânturile cu forță de uragan ar fi putut să fi împărțit temporar Lacul Manzala în două , unde se presupune că evenimentele din Exodul ar fi putut fi a avut loc. Analiza datelor arheologice, a imaginilor din satelit și a hărților geografice i-au permis lui Drews și colegilor săi să calculeze cu mare precizie care era adâncimea acestui rezervor acum 3.000 de ani. Un vânt de est care sufla cu o viteză de 100 km/h timp de 12 ore ( Ex.  14:21 ) ar putea conduce probabil o parte a lacului spre malul vestic, împingând cealaltă parte a apelor spre sud, până la Nil . O astfel de separare a apelor ar face posibilă traversarea lacului de-a lungul unui „pasaj” larg (3-4 km lungime și 5 km lățime) cu maluri noroioase formate pe fundul acestuia. „Trecerea” a putut rezista vreo 4 ore, apoi apele s-au închis din nou.

• Lacul Bardaville de pe coasta de nord a Peninsulei Sinai [3] , despărțit de întinderile Mării Mediterane printr-o scuipă lungă și îngustă de nisip . Pe lacul Bardaville, există un val de apă condus de vânt , similar cu cel descris în Biblie ( Ex.  14:21 ). Când nivelul lacului crește, acesta este legat printr-o strâmtoare de marea deschisă și se transformă într-un golf de mare. Când nivelul apei scade, fundul strâmtorii este expus, iar scuipatul se transformă într-un pod de uscat îngust în mijlocul apelor mării (Lacul Bardaville umplut cu apă de mare în dreapta și marea deschisă în stânga) de la Nil . Delta până în adâncurile deșertului Sinai .

Direcția vântului

Există unele dezacorduri în traducerile Bibliei cu privire la direcția vântului ( Ex.  14:21 ), dând naștere la diferite versiuni de localizare.

• În originalul ebraic, cuvântul קָדִים ‏‎ [ 9] [10] este scris  - est [11] [12] .
• Traducerea greacă [13] [14] a Septuagintei folosește cuvântul νότῳ  - sud [15] . Tot în traducerea slavonă bisericească din greacă, de exemplu, în ediția din 1663 [16] [17] .
• Traducerea sinodală folosește „est” ( Ex.  14:21 ).

Vezi și

• faraonii

Note

1. ↑ EEBE, 1908-1913 .
2. ↑ MESBE, 1907-1909 .
3. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Marea Roșie - articol din Enciclopedia Evreiască Electronică
4. ↑ Flavius ​​​​Josephus . Vechi 2:322-23 // Antichități ale evreilor .
5. ↑ Documentar „Descoperire: Dezvăluirea misterelor Bibliei. Exodul / misterele biblice explicate. Exod. urmăriți online
   Filmul ilustrează opinia următorilor experți: Dr. Robert Cargill de la Universitatea din Iowa , Dr. Peter Williams Arhivat la 21 aprilie 2016 la Wayback Machine a Universității din Cambridge , Colin Humphreys, director al Departamentului de Sănătate din New Yorkepidemiologul John Marroceanograful Doron Nofprofesor la Universitatea de Stat din Florida .
6. ↑ Carl Drews, Weiqing Han. Dinamica scăderii vântului la Suez și a  Deltei Nilului de Est . Biblioteca Publică de Știință (30 august 2010). Arhivat din original pe 29 iulie 2016.
7. ↑ Parting the waters: Computer modeling applies physics to Red sea escape route  , AtmosNews , University Corporation for Atmospheric Research  (21 septembrie 2010). Arhivat din original pe 26 mai 2016.
8. ↑ Oamenii de știință înțeleg de ce apele s-au despărțit înaintea lui Moise, „deplasând” Marea Roșie  - NEWSru.co.il, 22 septembrie 2010.
9. ↑ Exodul. 14. ‏שְׁמוֹת ‏‎ . Traducere interliniară a Bibliei - manuscript-bible.ru. (nedefinit)
10. ↑ Wikisource: Exodul 14, Evr. text
11. ↑ ‏ קָדִים ‏‎ . Traducere interliniară a Bibliei - manuscript-bible.ru. (nedefinit)
12. ↑ Exodul 14, rusă. traducere cu ebraic interliniar. original . bibleist.ru (nedefinit)
13. ↑ Wikisource: Exodul 14, Gr. text
14. ↑ Exodul. 14. Text grecesc . Traducere interliniară a Bibliei - manuscript-bible.ru. (nedefinit)
15. ↑ νότῳ . manuscris-bible.ru. (nedefinit)
16. ↑ Exodul 14. Traducerea textului în 4 limbi: greacă, bisericească-slavă. 1663, sinodal, ebraică, latină. . (nedefinit)
17. ↑ Exodul. Textul scanat al Bibliei în slavona bisericească din 1663 . dlib.rsl.ru. Preluat: 12 iulie 2016. (nedefinit)

Literatură

• Marea Roșie // Enciclopedia biblică a arhimandritului Nicephorus . - M. , 1891-1892.
• Marea Roșie // Micul Dicționar Enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 4 volume - Sankt Petersburg. , 1907-1909.
• Marea Roșie // Enciclopedia evreiască a lui Brockhaus și Efron . - Sankt Petersburg. , 1908-1913.
• Marea Roșie - articol din Enciclopedia Evreiască Electronică

Dicționare și enciclopedii	biblic Brockhaus și Efron evreii Brockhaus și Efron Micul Brockhaus și Efron Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	DNB : 043187382 VIAF : 236065026 WorldCat VIAF : 236065026