Shubin, Pavel Nikolaevici (poet)

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 19 august 2021; verificarea necesită 1 editare .
Pavel Shubin
Numele la naștere Pavel Nikolaevici Şubin
Data nașterii 14 (27) februarie 1914
Locul nașterii
Data mortii 10 aprilie 1951( 10.04.1951 ) (37 de ani)
Un loc al morții
Cetățenie (cetățenie)
Ocupaţie poet , jurnalist , traducător
Premii
gradul Ordinului Războiului Patriotic Ordinul Stelei Roșii

Pavel Nikolaevich Shubin ( 14 februarie  [27],  1914  - 10 aprilie 1951 ) - poet, jurnalist, traducător sovietic rus.

Biografie

Născut la 14 februarie 1914 în satul Chernava , districtul Yelets, provincia Oryol (acum districtul Izmalkovsky, regiunea Lipetsk ) într-o familie de meșteșugari. În 1929 a plecat la Leningrad. A lucrat ca lăcătuș. În 1934 a intrat la facultatea de filologie a Institutului Pedagogic din Leningrad , pe care a absolvit-o în 1939 .

Primele poezii au apărut tipărite în 1930. Prima colecție de poezii „Vântul în față” a fost publicată în 1937 . Al doilea - "Sail" - în 1940 .

În timpul Marilor Războaie Patriotice și sovieto-japoneze , el a servit ca corespondent de primă linie în direcțiile Volhov, Karelian, în Orientul Îndepărtat și Manciuria . Apoi a creat poezii despre soldații ruși: „Jumătate din clipi” , „Bătălia pe Don”, „Soldații merg în patria lor”, „Vom rezista”. În 1943, o carte de poezii „În numele vieții” a fost publicată la Leningrad, iar în 1944 la Belomorsk - o colecție „Oamenii luptei”.

Pentru curaj și vitejie a fost distins cu Ordinul Războiului Patriotic de gradul II, Steaua Roșie și medalii.

Impresiile anilor de război au fost pline de poezii care au alcătuit restul cărților de viață ale lui Shubin: „Steaua mea” (1947), „Soldații” (1948), „Drumuri, ani, orașe” (1949).

Shubin a murit în urma unui atac de cord la 10 aprilie 1951 [1] . A fost înmormântat la cimitirul Vvedensky (8 unități).

Creativitate

Poeziile lui Shubin sunt furioase, impetuoase, mobilizând instantaneu cititorul. În timpul Marelui Război Patriotic, Shubin a apărat curajos Leningradul nu numai cu arme, ci și cu poezii, înfățișând bătălii și înfrângerea inamicului. Metaforele lui Shubin sunt strălucitoare și bine îndreptate.

Shubin nu este doar un publicist furios, ci și un textier plin de suflet. Punctul principal al poemelor sale este dragostea pentru patrie, apărarea patriei în război în timp de pace.

Întreaga țară a cântat un cântec bazat pe poeziile sale de la „ Masa Volkhovskaya ”:

Rareori, prieteni, trebuie să ne întâlnim,
Dar când s-a întâmplat,
Să ne amintim ce s-a întâmplat, și să bem, ca de obicei,
Cum era obiceiul în Rusia!
Să ne amintim de cei care au comandat companii,
Care au murit în zăpadă,
Care și-au făcut drum spre Leningrad prin mlaștini,
Spărgând gâtul inamicului...

Vor fi veșnic glorificați în legende
Sub viscol de mitralieră
Baionetele noastre pe înălțimile Sinyavin,
regimentele noastre sub Mga!

Poezia lui Shubin „Alyonushka” Alexander Vertinsky a pus muzică și a cântat în aproape fiecare concert după ce s-a întors din străinătate în 1944. Tema melodiei i-a fost aproape ca nimeni altul:

Tot ce se trăiește și se trece,
Totul este luminat de Tine,
Patrie dragă în veci,
În fericire e o fereastră strălucitoare!

Shubin deține o versiune a textului (1945) bazată pe faimosul vals al lui Shatrov „ Pe dealurile din Manciuria ”:

Focul se stinge,
dealurile sunt acoperite de ceață.
Sunetele ușoare ale unui vals vechi
conduce în liniște acordeonul cu butoane.

Cu muzica în ton,
mi-am adus aminte de eroul-soldat
Rouă, mesteacăn, împletituri blonde,
Aspect drăguț de fată.

Unde ne așteaptă azi,
În poienă la ceas seară,
Cu cel mai strictiv întins
Am dansat acest vals.

Seri de curmale timide
De mult plecate și dispărute în întuneric...
Dealurile Manciuriane dorm sub lună
În fum de pulbere.

Am salvat
Gloria pământului nostru natal.
În bătălii aprige, aici, în Est,
au trecut sute de drumuri.

Dar chiar și în luptă,
Într-o țară străină îndepărtată, Ei și-au amintit de patria lor
cu tristețe strălucitoare . Ea este departe, departe de lumina soldatului. Noaptea, nori posomorâți din Manciuria plutesc spre ea. În întinderea întunecată, Pe lângă lacuri noaptea, Mai sus decât păsările, dincolo de granițe Deasupra munților Siberieni. Lăsând pământul mohorât, Zbură după noi în bucurie, Lasă Toate gândurile noastre cele mai strălucitoare, Iubirea și tristețea noastră. Acolo, în spatele panglicii albastre, steagul patriei e deasupra ta. Dormi, prietene! Fotografiile au încetat, ultima ta bătălie s-a stins...




















Memorie

La Chernava in MBOU SOSH are loc o expozitie dedicata lui P. N. Shubin. Un monument a fost ridicat la 30 septembrie 1980 în curtea fostei școli Nikolskaya din sat. Chernava, unde a studiat poetul. În fiecare an, pe pământul Cernav au loc întâlniri literare Shubinsk. La 14 martie 1989, numele de Shubin a fost dat unui bulevard din microdistrictul 24 din Lipetsk . Pe 18 noiembrie 2014, Biblioteca Rurală Chernavskaya a fost numită după poetul-contașan P. N. Shubin.

Numele lui P. N. Shubin a fost dat și școlii nr. 33, situată pe bulevardul cu același nume din Lipetsk.

Note

  1. ↑ [Necrolog] // Lit. ziar. 1951. Nr. 44 (2762), 12 aprilie Pe piatra funerară a fost sculptat anul morții 1950, apoi zero a fost îndreptat la unu.

Bibliografie

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata