E (kana)

えin hiragana șiエin katakana  sunt caractere kana japoneze folosite pentru a scrie exact o mora . În japoneză modernă, este pe locul al patrulea în silabar , dupăうși înainteお.

Origine

えprovenea dintr-o ortografie simplificată a kanji衣, în timp ceエprovenea din kanji 江.

În japoneză veche timpurie, sunetele e și e erau diferite și pentru ele erau folosite diferite caractere kana:

De-a lungul timpului, ambele sunete s-au transformat în e și semnele え și エ au început să fie folosite pentru a le scrie.

Fonetică și transcriere

え și エ corespund cu /e/ în Alfabetul Fonetic Internațional . În sistemul Polivanov, ele corespund cu „ e ” chirilic , prin urmare, atunci când se transcriu cuvinte japoneze în rusă, え și エ sunt scrise ca „e”.

え, pe lângă pronunția și ortografia sa directă ca „e”, poate, de asemenea, să prelungească sunetul silabei anterioare care se termină în „e”, de exemplu,ねえ( ne:, nu-i așa). Când transcrieți cuvinte japoneze în rusă, acest lucru se face fie cu un macron (ē), fie cu două puncte (e:).

Scrierea

Caracterul hiragana „え” este scris cu două linii:

1. deasupra este scrisă o scurtă lovitură diagonală care coboară și spre dreapta;
2. dedesubt este scris o contur, constând dintr-o linie orizontală, o linie diagonală care merge în jos și spre stânga și o contur îndreptată spre dreapta, asemănătoare unei tilde (~).

Semnul katakana „エ” este scris cu trei linii:

1. Deasupra este scrisă o lovitură orizontală, mergând de la stânga la dreapta;
2. a doua lovitură începe la mijlocul primei și coboară;
3. sub o cursă orizontală paralelă cu prima și atingând a doua. Acest accident vascular cerebral este de obicei puțin mai lung decât primul.

Codurile de caractere în codificări

• Unicode :
  • え: U+3048,
  • エ: U+30A8.