4-Etilguaiacol | |
---|---|
General | |
Nume sistematic |
4-etil-2-metoxifenol |
Chim. formulă | C9H12O2 _ _ _ _ _ |
Proprietăți fizice | |
Masă molară | 152,19 g/ mol |
Proprietati termice | |
Temperatura | |
• topirea | 15°C |
• fierbere | 234-236°C |
Clasificare | |
Reg. numar CAS | 2785-89-9 |
PubChem | 62465 |
Reg. numărul EINECS | 220-500-4 |
ZÂMBETE | Oc1ccc(cc1OC)CC |
InChI | InChI=1S/C9H12O2/c1-3-7-4-5-8(10)9(6-7)11-2/h4-6.10H,3H2.1-2H3CHWNEIVBYREQRF-UHFFFAOYSA-N |
CHEBI | 179252 |
ChemSpider | 56245 |
Siguranță | |
NFPA 704 | unu 2 0 |
Datele se bazează pe condiții standard (25 °C, 100 kPa), dacă nu este menționat altfel. |
4-Etilguaiacolul este un compus fenolic natural .
4-Etilguaiacolul se formează în vin și bere împreună cu 4-etilfenol atunci când este infectat cu drojdia Brettanomyces (așa-numita „ciupercă britanică”) [1] . La concentrații de 4-etilguaiacol peste pragul senzorial (>600 µg/l), acesta conferă vinului o aromă de „ slănină ”, „ cuișoare ” sau „afumat”. Aceste caracteristici pot fi atractive în vin, dar datorită coexistenței 4-etilfenolului, care are o aromă și o aromă mult mai agresive, însăși prezența 4-etilguaiacolului semnifică adesea alterarea vinului . Raportul dintre nivelurile de 4-etilfenol și 4-etilguaiacol modifică semnificativ proprietățile organoleptice ale vinului.