A-Ba-Ni-B

" A-Ba-Ni-Bi " [1] ; uneori, „ Abanibi ” [2] ( ebr. א -ב-ני-בי ‏‎; o piesă de limbă cu cuvântul „אני” (“ani”), adică „eu” în ebraică) este cântecul care a câștigat Eurovision în 1978 Concurs de cântece , cântat în ebraică de Izhar Cohen și trupa israeliană Alphabeta .

Aceasta a fost prima victorie a Israelului la Eurovision Song Contest, care, conform regulilor concursului, a însemnat că concursul de anul viitor va avea loc pentru prima dată în Israel și, de asemenea, că Eurovision Song Contest va avea loc în afara zonei geografice ale Europei. Prima dată. Potrivit autorului și istoricului John Kennedy O'Connor [3] , radiodifuzorii din multe țări arabe neparticipante din Africa de Nord și Asia care difuzau concursul au fost forțați să întrerupă difuzarea concursului când a devenit clar că Israelul avea o șansă. a câștigului. Iordanian TV a întrerupt difuzarea cântecului și a arătat în schimb o fotografie cu flori [4] . Ulterior, mass-media iordaniană a refuzat să accepte că Israelul a câștigat și a anunțat că Belgia (care de fapt a ajuns pe locul doi) este câștigătoare [4] [5] .

Televiziunea URSS a arătat mai multe fragmente ale competiției în lansarea programului „ Melodii și ritmuri ale soiurilor străine ” pe 12 mai 1978, cu toate acestea, inclusiv spectacolele altor 6 participanți (din Portugalia, Belgia, Monaco, Olanda, Turcia). și Luxemburg) [6] .

Conținutul cântecului

Piesa a fost scrisă de compozitorul Ehud Manor și de compozitorul, pianistul și dirijorul Nurit Hirsh , care a colaborat adesea la melodii pentru participanții israelieni la Eurovision, inclusiv pentru debutul când Israelul a intrat pentru prima dată la concursul din 1973 , terminând pe locul 4.

Cântecul este despre cum simt copiii despre dragoste. Cohen cântă că, crescând, am iubit în secret și am fost politicoși doar cu unchii și mătușile, în timp ce le-am provocat doar suferințe fetelor și despre ceea ce am trăit cu adevărat „Am șoptit doar în limba” pariu „”. El compară acest lucru cu vârsta adultă, unde „Dragostea este un cuvânt frumos”, iar umanitatea trebuie să „vorbească limbajul iubirii” mai degrabă decât limbajul secretelor. Din acest motiv, cântecul folosește a doua literă a alfabetului „bet”, conform jocului copiilor, unde se repetă fiecare silabă a cuvântului, cu litera consoană „bet” și aceeași vocală ca în silaba în sine. Astfel, în ebraică, „a-ni o-hev o-tach” (אני אוהב אותך – te iubesc) devine „a-ba-ni-bi o-bo-he-be-v o-bo-ta-ba -ch”.

Note

1. ↑ Mii de oameni sărbătoresc victoria Israelului la Eurovision în Piața Rabin din Tel Aviv . Consultat la 17 mai 2018. Arhivat din original la 27 septembrie 2018. (nedefinit)
2. ↑ Dragostea copiilor de pe vremea țarului Pea . Consultat la 17 mai 2018. Arhivat din original la 27 septembrie 2018. (nedefinit)
3. ↑ O'Connor, John Kennedy. Concursul Eurovision 50 de ani  Istoria oficială . — Londra: Carlton, 2005. — ISBN 1-84442-586-X .
4. ↑ 1 2 Deutsche Welle: Eurovision ca o oglindă a conflictelor politice
5. ↑ Farrell, Gisella . The Sun Online - Cincizeci de ani de Eurovision . Recuperat la 15 iulie 2006.
6. ↑ Programul de televiziune „Melodii și ritmuri ale muzicii pop străine” . Preluat la 17 mai 2018. Arhivat din original la 27 octombrie 2020. (nedefinit)