Fabula lui Schleicher

Fabula lui Schleicher este fabula  „Oaia și caii”, compusă de August Schleicher în 1868 în limba proto-indo-europeană (în forma în care Schleicher și-a imaginat-o). De atunci, fabula a fost rescrisă în mod repetat în lumina unor noi date despre limba proto-indo-europeană, devenind un fel de teren de testare pentru demonstrarea realizărilor studiilor comparative [1] .

Intriga fabulei în ansamblu este construită în jurul dialogului animalelor domestice: oi și cai . Oaia își exprimă regretul că bărbatul exploatează munca cailor care trag căruța, dar caii îi atrag atenția oilor că bărbatul o exploatează și mai mult: tund lâna. Eroarea istorică a lui Schleicher este prezentă aici, deoarece pe vremea proto-indo-europenilor, oile nu puteau fi tunse , deoarece foarfecele au fost inventate de om mult mai târziu, la 1-1,5 milenii după prăbușirea proto-limbii. Proto-indo-europenii își smulgeau lâna oilor [2] .

Versiuni

Text original de Schleicher (1868)

Avis akvāsas ka [3]

Avis, jasmin varna na ast, dadarka akvams, tam, vāgham garum vaghantam, tam, bhāram magham, tam, manum āku bharantam. Avis akvabhjams ā vavakat: kard aghnutai mai vidanti manum akvams agantam. Akvāsas ā vavakant: krudhi avai, kard aghnutai vividvant-svas: manus patis varnām avisāms karnauti svabhjam gharmam vastram avibhjams ka varnā na asti. Tat kukruvants avis agram a bhugat.

Textul lui Schleicher este în concordanță cu ideile din acea vreme conform cărora sanscrita era cea mai apropiată de limba părinte , de unde reconstruirea a doar trei vocale pentru limba părinte: a , i și u [4] [5] . În plus, Schleicher reconstruiește *r în loc de *l și nu face distincție între plozive palatale și consoane palatale posterioare obișnuite ( k̂ așteptat este redat prin k ).

Traducerea autorului în germană

[Das] schaf und [die] rosse. [3]

[Ein] schaf, [auf] welchem ​​​​wolle nicht war (ein geschorenes schaf) sah rosse, das [einen] schweren wagen fahrend, das [eine] große last, das [einen] menschen schnell tragend. [Das] schaf sprach [zu den] rossen: [Das] herz wird beengt [in] mir (es thut mir herzlich leid), sehend [den] menschen [die] rosse treibend. [Die] rosse sprachen: Höre schaf, [das] herz wird beengt [in den] gesehen-habenden (es thut uns herzlich leid, da wir wissen): [der] mensch, [der] herr macht [die] wolle [der ] schafe [zu einem] warmen kleide [für] sich und [den] schafen ist nicht wolle (die schafe aber haben keine wolle mehr, sie werden geschoren; es geht ihnen noch schlechter als den rossen). Dies gehört-habend bog (entwich) [das] schaf [auf das] feld (es machte sich aus dem staube). Traducere în rusă din germană

Oi și cai. [6]

Oile, [pe] care nu era lână (oaia tunsă), au văzut cai purtând o căruță grea [cu] o încărcătură mare, cărând repede un om. Oaia le-a spus cailor: inima mea este inghesuita [in] mine (inima mea este trista), vazand caii carand un om. Caii au zis: ascultă, oi, inima bate [din] ceea ce am văzut (inima noastră este tristă, că știm): omul este stăpân, el face lâna oilor haine calde [pentru] sine și [ oile] nu au lână (oile nu mai au lână, sunt tunse, e mai rău pentru ei decât pentru cai). Auzind acestea, oaia s-a întors [în] câmp (ea a fugit, s-a retras).

Modernizarea lui Hirt (1939)

Versiunea lui Herman Hirt reflectă realizările neogramaștilor , conține *e și *o, consoane palatovulare și labiovelare , secunde schwa [4] .

Owis ek'wōses-kʷe [7]

Owis, jesmin wülənā ne ēst, dedork'e ek'wons, tom, woghom gʷürum weghontm̥, tom, bhorom megam, tom, gh'ümonm̥ ōk'u bherontm̥. Owis ek'womos ewüwekʷet: k'ērd aghnutai moi widontei gh'ьmonm̥ ek'wons ag'ontm̥. Ek'wōses ewüwekʷont: kl'udhi, owei!, k'ērd aghnutai vidontmos: gh'ьmo, potis, wülənām owjôm kʷr̥neuti sebhoi ghʷermom westrom; owimos-kʷe wülənā ne esti. Tod k'ek'ruwos owis ag'rom ebhuget.

Modernizarea lui Leman și Zgusta (1979)

Unfred Philipp Lehmann și Ladislav Zgusta introduc în versiunea lor un laringe și diverse particule [8] . Omul de știință ceh P. Vavrouushek consideră această reconstrucție nereușită și eclectică [9] .

Owis eḱwōskʷe [10]

Gʷərēi owis, kʷesjo wl̥hnā ne ēst, eḱwōns espeḱet, oinom ghe gʷr̥um woǵhom weǵhontm̥, oinomkʷe meǵam bhorom, oinomkʷe ǵenm̥u̥m̥m̥m̥ Owis nu eḱwobh(j)os (eḱwomos) ewewkʷet: „Ḱēr aghnutoi moi eḱwōns aǵontm̥ nerm̥ widn̥tei”. Eḱwōs tu ewewkʷont: "Ḱludhi, owei, ḱēr ghe aghnutoi n̥smei widn̥tbh(j)os (widn̥tmos): nēr, potis, owiōm r̥ wl̥hnām sebhi westrom. Neǵhi owiōm wl̥hnā esti.” Tod ḱeḱluwōs owis aǵrom ebhuget.

Peters Modernization (1980 (1985), revizuit 2008)

Indoeuropeanistul vienez Martin Peters a scris versiunea sa a reconstrucției în 1980 și a publicat-o în 1985 [11] . În 2008, omul de știință a făcut ajustări la versiunea anilor 80 [12] . Versiunea lui Peters este scrisă ținând cont de versiunea „clasică” a teoriei laringiene, care postulează trei laringe pentru limba maternă [13] .

H₂óu̯i-s h₁ek̂u̯ō-s kᵘ̯e [12]

H₂óu̯i-s, h₁i̯o-sm-in h₂u̯ĺ̥h₁-n-eh₂ ne h₁é h₁es-t, dé-dork̂-e h₁ek̂u̯o-ns, -tó-m, u̯oĝ-om-m-oʰ-om-om-m-ʰ-om-u̯oĝ-om-ʰʰ-om méĝoh₂-m̥, tó-m dʰĝʰem-on-m̥ h₃e-h₁k̂-ú bʰer-o-nt-m̥. H₂óu̯i-s h₁ek̂u̯o-bʰi̯os h₁e u̯é-u̯kᵘ̯e: „k̂ḗrd h₂gʰ-nu-to-i̯ moi̯, u̯id-n̥t-éi dʰd-n̥t-éi dʰon-m̯̯̯̯”. H₁ek̂u̯ō-s h₁é u̯é-u̯kᵘ̯-r̥: „K̂lú-dhi, h₂óu̯ei! k̂ḗrd h₂gʰ-nu-to-i̯ u̯id-n̥t-bʰos: dʰĝʰem-on-s, póti-s, h₂u̯ĺ̥h₁-n-eh₂m̥ h₂éu̥t-bʰos: dʰĝʰem-on-s, póti-s, h₂u̯ĺ̥h₁-n-eh₂m̥ h₂éu̥t-bʰos kḰḗ-i-b̵ʰ̯-om-̵ḗ̯̯-om-̵Ḙ̯̯̯ — h₂éu̯i̯-bʰos kᵘ̯ei̯-bʰos h₂u̯ĺ̥h₁-n-eh₂ ne h₁é h₁es-ti.” Tó-d k̂é-k̂lu-u̯ō-s h₂óu̯i-s h₂eĝ-ro-m h₁é bʰug-e…

Modernizarea lui Danka (1986)

Ignacy Ryszard Danka a oferit propria sa versiune a fabulei și, de asemenea, a tradus-o în poloneză [14] .

Owis ek'woi kʷe [14]

Owis, jesmin wl̥nā ne ēst, dedork'e ek'wons woghom gʷr̥um weghontn̥s - bhorom meg'əm, monum ōk'u bherontn̥s. Owis ek'wobhos eweukʷet: K'erd aghnutai moi widn̥tei g'hm̥onm̥ ek'wons ag'ontm̥. Ek'woi eweukʷont: K'ludhi, owi, k'erd aghnutai dedr̥k'usbhos: monus potis wl̥nām owiōm temneti: sebhei ghʷermom westrom - owibhos kʷe wl̥nā ne esti. Tod k'ek'luwōs owis ag'rom ebhuget.

Modernization Adams (1997)

H₂óu̯ este h₁ék̂u̯ōs-kʷe [15]

[Gʷr̥hₓḗi] h₂óu̯is, kʷési̯o u̯lh₂néh₄ ne (h₁é) est, h₁ék̂u̯ons spék̂et, h₁oinom gher̥h₁oinom gher̥h₁oinom gher̥hₓ₁oinom gher̥hₓₓ-hₓhome m̯̂hₓₓ-hₓhomem̂ h₂óu̯is tu h₁ek̂u̯oibh(i̯)os u̯eukʷét: 'k̂ḗr hₐeghnutór moi h₁ék̂u̯ons hₐéjontm̥ hₐnérm̥ u̯idn̥téi. h₁ék̂u̯ōs tu u̯eukʷónt: 'k̂ludhí, h₂óu̯ei, k̂ḗr ghe hₐeghnutór n̥sméi u̯idn̥tbh(i̯)ós. hₐnḗr, pótis, h₂éu̯i̯om r̥ u̯l̥h₂néhₐm sebhi kʷr̥néuti nu gʷhérmom u̯éstrom néĝhi h₂éu̯i̯om u̯l̥hₐ₂néhₐ. Tod k̂ek̂luu̯ṓs h₂óu̯is hₐéĝrom bhugét.

Modernizarea Kortlandt (2007)

ʕʷeuis ʔkeuskʷe [16]

ʕʷeuis iosmi ʕuelʔn neʔst ʔekuns ʔe 'dērkt, tom 'gʷrʕeum uogom ugentm, tom m'geʕm borom, tom dgmenm ʔoʔku brentm. ʔe uēukʷt ʕʷeuis ʔkumus: kʷntske ʔmoi kērt ʕnerm ui'denti ʔekuns ʕ'gentm. ʔe ueukʷnt ʔkeus: kludi ʕʷuei, kʷntskensmi kērt ui'dntsu: ʕnēr potis ʕʷuiom ʕulʔenm subigʷormom uestrom kʷrneuti, ʕʷuimus.ʕʷuimus.ʕʷuimus.ʕʷuimus. To'd kekluus ʕʷeuis ʕe'grom ʔe bēu'gd. versiunea 2010

Vocabular după separarea anatolianului și toharianului [17] :

ʕʷeuis ioi ʕulʔneʕ nēʔs ʔeḱuns ʔe uēi'd, tom 'gʷrʕeum uoǵom ueǵontm, tom m'ǵeʕm borom, tom dǵmenm ʔoʔmḱ. ʔe uēuk ʕʷeuis ʔeḱumus, ʕedǵo ʔmoi ḱēr'd ʕnerm ui'denti ʔeḱuns ʕe'ǵontm. ʔe ueukn'd ʔiḱues, ḱludi ʕʷuei, ʕedǵon nsmi ḱēr'd ui'denti, ʕnēr potis ʕʷuiom ʕulʔneʕm subigʷʷʔneʕm subigʷʷʕulʕʕʷʕʕulʕʕʷʕʕulʕiḱui'denti, ʕnēr potis ʕʷuiom. to'd ḱeḱluus ʕʷeuis pleʕnom bēu'g.

Modernizarea Lur (2008)

Versiunea lui Rosemary Lure reflectă opiniile moderne asupra limbii proto-indo-europene, ținând cont de teoriile accentului și ale laringelui.

h₂ówis h₁ék'wōskʷe [1]

tóm h₂ówis (h₁)ék'wobʰos ewewkʷe(t): k'ḗrd h₂gʰnutoj moj widntéj dʰg'ʰmónm (h₁)ék'wons h₂ég'ontm. (h₁)ék'wōs ewewkʷ: k'ludʰí, h₂ówi! k'ḗrd h₂gʰnutoj widntbʰós: dʰg'ʰémō(n), pótis, h₂wlnéh₂m h₂ówjom kʷnewti sébʰoj gʷʰérmom westrom; h₂éwibʰoskʷe h₂wlh₂néh₂ né h₁esti. Tod k'ek'luwṓs h₂ówis h₂ég'rom ebʰuge(t).

Modernizarea Voiles și Barrak (2009)

Owis eḱwōs kʷe [18]

Owis, jāi wl̥nā ne eest, dedorḱe eḱwons, tom woǵʰom gʷr̥um weǵʰontm̥, tom bʰorom meǵm̥, tom ǵʰm̥onm̥ ōku bʰerontm̥. Owis eḱwobʰjos eweket: „Ḱerd angʰetai moi widontei ǵʰm̥onm̥ eḱwons aǵontm̥”. Eḱwos wewekur: „Ḱludʰe, owei! Ḱerd angʰetai widontbʰjos: ǵʰm̥on, potis, wl̥nam owijōm kʷr̥neti soigʷʰermom westrom; owibʰjos kʷe wl̥nā ne esti.” Tod ḱeḱlōts owis aǵrom ebʰuget.

Modernizare Melchert (2009)

H₂ówis (h₁)ék̂wōs-kʷe

h₂áwej josméj h₂wl̥h₁náh₂ né h₁ést, só h₁ék̂woms derk̂t. só gʷr̥hₓúm wóĝhom wéĝhet; méĝh₂m̥ bhórom; só (dh)gĥémonm̥ h₂ṓk̂u bhéret. h₂ówis h₁ék̂wojbh(j)os wéwk(ʷ)et: (dh)ĝhémonm̥ spék̂joh₂ h₁ék̂ʷoms-kʷe h₂éĝeti, k̂ḗr moj aglmutór. h₁ék̂wōs tu wéwkʷont: k̂ludhí, h₂owei! tód spék̂jomes/n, n̥sméi aghnutór k̂ḗr: (dh)ĝhémō pótis sē h₂áwjōm h₂wl̥h₁nā́h₁ gʷhérmom wéstrom (h₁)wébht, h₂áwjōm̂h₁nā́h₁ tod k̂ek̂luwṓs h₂ówis h₂ajróm bhugét.

Byrd Modernization (2013)

Andrew Miles Bird, un lingvist american de la Universitatea din Kentucky, pe site-ul Institutului American de Arheologie, și-a propus propria versiune cu fonetică și fonologie reconstruite . Reconstituirea lui Byrd se bazează în mare măsură pe cercetările profesorului său, profesorul Harold Craig Melchert, lingvist la Universitatea din California . Omul de știință însuși și-a exprimat propria versiune a fabulei [19] [20] .

H₂óu̯ este h₁éḱu̯ōs-kʷe [19] [21]

h₂áu̯ei̯ h₁i̯osméi̯ h₂u̯l̥h₁náh₂ né h₁ést, só h₁éḱu̯oms derḱt. só gʷr̥hₓúm u̯óǵʰom u̯eǵʰed; só méǵh₂m̥ bʰórom; só dʰǵʰémonm̥ h₂ṓḱu bʰered. h₂óu̯is h₁ékʷoi̯bʰi̯os u̯eu̯ked: „dʰǵʰémonm̥ spéḱi̯oh₂ h₁éḱu̯oms-kʷe h₂áǵeti, Ḱǵʰémonm̥ spéḱi̯oh₂ h₁éḱu̯oms-kʷe h₂áǵeti, Ḱǵʰémonm̥”. h₁éḱu̯ōs tu u̯eu̯kond: "ḱludʰí, h₂ou̯ei̯! tód spéḱi̯omes, n̥sméi̯ agʰnutór ḱḗr: dʰǵʰémō, pótis, sē h₂áu̯i̯es h₂u̯l̥h₁náh₂ gʷʰérmom u̯éstrom u̯ept, h₂áu̯ibʰi̯os tu h₂u̯l̥h₁náh₂ né h₁esti. tód ḱeḱluu̯ṓs h₂óu̯is h₂aǵróm bʰuged.

Traducere

Oi și cai [22]

Oile, pe care nu era lână, au văzut cai: unul care ducea o căruță grea, unul care ducea o povară mare, unul care ducea repede un om. Oaia le-a spus cailor: „Îmi arde inima când văd că un om controlează caii”. Caii au spus: „Ascultă, oi, ne arde inima [și] din ceea ce vedem: un om, domnule, face haine noi de căldură din lână de oaie; iar oilor nu le mai rămâne lână”. Auzind acestea, oaia a fugit în câmp.

proto-germanică

Awiz eχwôz-uχe [23]

Awiz, þazmai wullô ne wase, eχwanz gasáχwe, ainan kurun waganan wegandun, anþeran mekelôn burþînun, þridjanôn gumanun berandun. Awiz eχwamiz kwaþe: "Χertôn gaángwjedai mez seχwandi eχwanz gumanun akandun." Eχwôz kwêdund: „Gaχáusî, awi, χertôn gaángwjedai unsez seχwandumiz: gumô, faþiz awjôn wullôn sez warman westran garwidi; avimiz wullô ne esti." Þat gaχáusjandz awiz akran þlauχe.

În cultura populară

În filmul științifico-fantastic din 2012 , Prometheus , regizat de Ridley Scott , androidul David, care studiază limbile antice în timpul unui zbor interstelar, se familiarizează cu prelegeri video despre studiile indo-europene; într-una dintre prelegeri se pronunță textul fabulei lui Schleicher, care repetă androidul (lingvist Anil Kumar Biltu de la Școala de Studii Orientale și Africane de la Universitatea din Londra ( ing.  SOAS, Universitatea din Londra ) a acționat ca lector) [24] [25] [26] .

Vezi și

Note

  1. ↑ 1 2 Lühr R. Von Berthold Delbrück bis Ferdinand Sommer: Die Herausbildung der Indogermanistik in Jena  (engleză) (PDF)  (link indisponibil) . Vortrag im Rahmen einer Ringvorlesung zur Geschichte der Altertumswissenschaften. R. 4. Jena: Friedrich-Schiller-Universität: www.indogermanistik.uni-jena.de (9 ianuarie 2008). Preluat la 26 mai 2013. Arhivat din original la 26 mai 2013.
  2. ↑ Bromley Yu. V. , Podolny R. G. Piramida limbilor. // Umanitatea este națiuni. - M . : Gândirea, 1990. - S. 78. - 391 p. - ISBN 5-244-00452-2 , ISBN 978-5-244-00452-6 .
  3. ↑ 1 2 Schleicher A. Eine fabel in indogermanischer Ursprache // Beiträge zur vergleichenden Sprachforschung auf dem Gebiete der arischen, celtischen und slawischen Sprachen. B .: Ferd. Dümmlers Verlagsbuchhandlung. Harrwitz und Gossmann, 1868. - Bd. Funfter. - S. 206-208. - VI, 506 S.
  4. ↑ 1 2 Vavroušek P. O rekonstrukci praindoevropštiny. — 2 opr. a rozš. vyd.. - Praha: Filozofická fakulta Univerzity Karlovy, 2009. - S. 40. - 103 S. - ISBN 978-80-7308-267-3 .
  5. ↑ Lehmann WP , Povestea lui Zgusta L. Schleicher după un secol // Studii de lingvistică diacronică, sincronică și tipologică: Festschrift pentru Oswald Szemerényi cu ocazia împlinirii a 65 de ani / Ed. de Bela Brogyanyi; [contributie. de Olga Akhmanova … și colab.]. - Amsterdam: John Benjamins BV, 1979. - P. 457. - 2 dl.; XIV, 994 p. - (Amsterdam studies in theory and history of linguistic science. Seria IV; Current Issues in Linguistic Theory, vol. 11. - ISSN 0304-0763). - ISBN 9-027235-04-X , ISBN 978-9-027235-04-6 .
  6. ↑ Zvegintsev V. A. Istoria lingvisticii secolelor al XIX-lea și al XX-lea în eseuri și extrase. Partea I. - 3 suplimentare. ed. - M . : Educaţie, 1964. - S. 122. - 467 p.
  7. ↑ Hirt H. Die Hauptprobleme der indogermanischen Sprachwissenschaft / Herausgegeben Und Bearbeitet Von Ahelmunt Arntz. - Halle / Saale: Max Niemeyer, 1939. - VII, 226 S. - (Sammlung kurzer Grammatiken germanischer Dialekte. B. Ergänzungsheft 4).
  8. ↑ Wikander O. Ett träd med vida grenar: de indoeuropeiska språkens historia. - Stockholm: Prisma, 2009. - S. 154. - 235 S. - ISBN 978-91-518-5139-6 .
  9. ↑ Vavroušek P. O rekonstrukci praindoevropštiny. — 2 opr. a rozš. vyd.. - Praha: Filozofická fakulta Univerzity Karlovy, 2009. - S. 40-41. - 103 S. - ISBN 978-80-7308-267-3 .
  10. ↑ Lehmann WP , Povestea lui Zgusta L. Schleicher după un secol // Studii de lingvistică diacronică, sincronică și tipologică: Festschrift pentru Oswald Szemerényi cu ocazia împlinirii a 65 de ani / Ed. de Bela Brogyanyi; [contributie. de Olga Akhmanova … și colab.]. - Amsterdam: John Benjamins BV, 1979. - P. 455-466. - 2 dl.; XIV, 994 p. - (Amsterdam studies in theory and history of linguistic science. Seria IV; Current Issues in Linguistic Theory, vol. 11. - ISSN 0304-0763). - ISBN 9-027235-04-X , ISBN 978-9-027235-04-6 .
  11. ↑ Birkhan H. Etymologie des Deutschen / Heraus. von Hans-Gert Roloff. - Bern-Frankfurt am Main-New York: Peter Lang, 1985. - S. 308. - 343  S. - (Germanistische Lehrbuchsammlung, Abteilung 1: Sprache. Bd. 15). — ISBN 3-26103-2-065 .
  12. ↑ 1 2 Herzenberg L. G. Scurtă introducere în studiile indo-europene. - Sankt Petersburg. : Nestor-Istorie, 2010. - S. 101. - 316 p. - ISBN 978-5-98187-5-748 .
  13. ↑ Vavroušek P. O rekonstrukci praindoevropštiny. — 2 opr. a rozš. vyd.. - Praha: Filozofická fakulta Univerzity Karlovy, 2009. - S. 41-42. - 103 S. - ISBN 978-80-7308-267-3 .
  14. ↑ 1 2 Danka IR Od zaczątku wiedzy o języku do rekonstrukcji języka indoeuropejskiego. // Międzynarodowa komunikacja językowa: materiały konferencyjne - VI / Red. Tadeusz Ejsmont; tl. streszczeń Halina Ejsmont; Uniwersytet Lodzki. Zrzeszenie Studentów Polskich, Studenckie Koło Naukowe Esperantystów UŁ.. - Łódź: Wydawnictwo Uniwersytetu Łódzkiego, 1986. - S. 59. - 44-61 S. - 8-370162-05-3ISBN 4-05-3
  15. ↑ Adams DQ SCHLEICHER'S TALE. // Enciclopedia culturii indo-europene / Ed. de Mallory JP , Adams DQ. - Londra-Chicago: Fitzroy Dearborn Publishers, 1997. - P. 500-503. — XXXVII, 829 p. - ISBN 1-884964-98-2 , ISBN 978-1-884964-98-5 .
  16. ↑ Kortlandt F. Pentru Bernard Comrie  (engleză) (PDF). Frederik Kortlandt: Alte publicații electronice. P. [243e]. Leiden: Universitatea din Leiden, Departamentul de lingvistică comparată: www.kortlandt.nl (2007). Preluat la 26 mai 2013. Arhivat din original la 26 mai 2013.
  17. ↑ Fabulă de Kortlandt F. Schleicher // Studii în germanică, indo-europeană și indo-uralică . - Amsterdam: Rodopi, 2010. - P.  47-50 . — xii, 534 p. — (Leiden Studies in Indo-European, 17). - ISBN 978-9-042-03135-7 .
  18. ↑ Voyles JB, Barrack C. O introducere în limbile proto-indo-europene și indo-europene timpurii . - Bloomington, IN: Slavica Publishers, 2009. - P. 31. - viii, 647 p. — ISBN 0-89357-342-3 , ISBN 978-0-89357-342-3 .
  19. ↑ 1 2 Eric A. Powell , Telling Tales in Proto-Indo-European Arhivat 12 februarie 2021 la Wayback Machine // Archaeology. O publicație a Institutului Arheologic din America. — Sept. 17, 2013
  20. ↑ Cum suna proto-limba indo-europeană Copie de arhivă din 12 ianuarie 2014 la Wayback Machine // Polit.ru. — 30 ​​septembrie 2013, 08:14
  21. ↑ Meredith Bennett-Smith , Asa sunau strămoșii noștri? Lingvistul recreează limba proto-indo-europeană (AUDIO) // The Huffington Post. — 28.09.2013 11:16.
  22. ↑ Herzenberg L. G. Istoria textului indo-european. // Lingvistică indo-europeană și filologie clasică - XVI (lecturi în memoria lui I. M. Tronsky). Actele Conferinței Internaționale, care a avut loc în perioada 18-20 iunie 2012 / Ed. ed. N. N. Kazansky . - Sankt Petersburg. : Nauka, 2012. - S. 152. - 920 p. - ISBN 978-5-02-038298-5 .
  23. ↑ Euler W. , Badenheuer K. Sprache und Herkunft der Germanen: Abriss des Protogermanischen vor der Ersten Lautverschiebung. - Londra/Hamburg: Verlag Inspiration Un Limited, 2009. - S. 213. - 244 S. - ISBN 978-3-9812110-1-6 .
  24. ↑ Holmes, Stu Lingvistica lui Prometheus - Ce spune David  inginerului . BIOSCOPISTUL. thebioscopist.com (20 iunie 2012). — „În scenă, David învață elementele de bază ale limbajului și îl vedem luând o lecție de lingvistică proto-indo-europeană (PIE), unde un profesor holografic, îl duce prin ABC și recită fabula lui Schleicher. Un text artificial compus în PIE reconstruită, în 1868, pentru a demonstra folosirea limbii.”. Data accesului: 6 februarie 2015. Arhivat din original pe 6 octombrie 2014.
  25. ↑ Quiles C., López-Menchero F. A Grammar Of Modern Indo-European: Language & Culture, Writing System & Phonology, Morphology And Syntax. Versiunea 5.20 Prometheus (octombrie 2012) . — Ed. Prometeu. - Badajoz/Sevilla: Asociația Limbii Indo-Europene, 2012. - P. 9. - 546 p. - ISBN 1-4800-4976-X , ISBN 978-1-4800-4976-5 .
  26. ↑ Liberman, Mark Proto-indo-european în Prometeu?  (engleză) . Jurnal de limbă (8 iunie 2012). — „În recentul Ridley Scott Alien-prequel, Prometheus, proto-indo-europeanul joacă un rol mic, dar semnificativ. Nu voi intra în prea multe detalii în cazul în care nu doriți să vă răsfățați, dar într-o scenă timpurie un personaj învață limba printr-o bandă de limbă de înaltă tehnologie și recită o parte din fabula lui Schleicher". Data accesului: 6 februarie 2015. Arhivat din original pe 18 august 2017.
 Limba proto-indo-europeană
Fonetică
Morfonologie
Morfologie
Sintaxălegea lui Wackernagel
Vocabular