| Dialect bolognez | |
|---|---|
| Țări | |
| Clasificare | |
| limbi indo-europene limbi italiene Limbi romanice Limbi italiene de vest limbi romanice occidentale Limbi galo-iberice Limbi galo-romane limbi galo-italiene dialect Emiliano-Romagnol Emilian Dialect bolognez | |
| Glottolog | bolo1260 |
Dialectul bolognese ( Emil. dialàtt bulgnaiṡ , italian. dialet bolognese ) este un dialect aparținând grupului emilian de dialecte. Obisnuit din punct de vedere istoric in provincia Bologna .
Se împarte în mai multe dialecte - dialectul urban din Bologna , dialectul de munte, dialectul vestic și altele.
Dialectul Bologna aparține dialectelor emiliene, care, la rândul lor, fac parte din comunitatea emiliano-romagnolă, conform unor clasificări, o limbă independentă. Aparține dialectelor galo-italiene, împreună cu care este inclusă în subgrupul galo-roman al limbilor romanice (italiana standard, care s-a dezvoltat pe baza dialectului toscan , aparține subgrupului italo-roman). Din acest motiv, dialectul bolognez este greu de înțeles pentru o persoană care vorbește doar italiană standard.
Dialectul bolognez, ca și alte dialecte emiliano-romagnole, s-a dezvoltat independent de latina vulgară pe, cel mai probabil, un substrat celtic. Pentru prima dată, Dante a subliniat originalitatea dialectului în lucrarea sa „Despre elocvența populară”. De atunci, s-a dezvoltat independent, fiind influențat de alte dialecte italiene, limbi străine (în primul rând franceza ) și, mai târziu, limba literară italiană.
La începutul secolului al XXI-lea, dialectul, la fel ca multe alte dialecte native din Italia, este în declin din cauza tranziției în masă a italienilor la italiana standard. În oraș în sine, nu este folosit aproape niciodată, dar în provinciile rurale se pot întâlni totuși transportatorii săi. Există organizații implicate în promovarea și protecția acestuia [1] .
Vocalismul dialectului bolognez diferă de italianul standard prin două foneme suplimentare, scrise ca ä și å . În plus, vocalele sunt opuse prin longitudine. Consonantismul dialectului diferă de italianul standard prin nazalizarea pronunțată a consoanelor (există trei tipuri de consoane nazale - n, gn și ń). De asemenea, sunt exprimate trăsături de morfologie și sintaxă, care sunt în general tipice dialectelor emiliene. Vocabularul dialectului bolognez conține multe diferențe față de italiana literară.
Dialectul bolognez are o tradiție literară îndelungată care datează din secolul al XVI-lea. Producția literară include piese de teatru, poezie, cântece, opere și, într-o măsură mai mică, proză. Lucrări literare continuă să fie publicate până în prezent [2] .
Tradiția studierii dialectului este, de asemenea, destul de lungă. Primul dicționar bolognez-italian a fost publicat în 1820 [3] .