Marea creasta Kuril | |
---|---|
Imagine spațială a Insulelor Kurile | |
Caracteristici | |
Numărul de insule | peste 80 |
cea mai mare insulă | Iturup |
suprafata totala | 10.100 km² |
cel mai înalt punct | 2339 m |
Populația | 16 900 de persoane (2007) |
Densitatea populației | 1,67 persoane/km² |
Locație | |
47°17′00″ s. SH. 151°30′00″ E e. | |
Arhipelag | Insulele Kurile |
zona de apa | Oceanul Pacific |
Țară | |
Regiune | Regiunea Sakhalin |
Districte | Districtul Severo-Kurilsky , Districtul Kurilsky , Districtul Yuzhno-Kurilsky |
![]() | |
![]() |
Greater Kuril Ridge este o insulă vulcanică din Oceanul Pacific , grupul principal al Insulelor Kuril . Doar ultimul o. Shumshu nu este de origine vulcanică, deși este acoperit cu un strat gros de cenușă de la vulcanii vecini Kuril și Kamchatka. Lungimea este de aproximativ 1200 km, ceea ce corespunde aproximativ distanței de la Moscova la Novorossiysk (în linie dreaptă). Suprafața totală este de aproximativ 10,1 mii km². Din punct de vedere administrativ, face parte din regiunea Sahalin din Rusia . Kunashir și Iturup sunt disputate de Japonia . Majoritatea insulelor sunt muntoase. Cel mai înalt punct este vulcanul Alaid (2339 m). Este împărțit de strâmtorile Krusenstern și Bussol în 3 grupuri. La sud de Greater Kuril Ridge, separată de aceasta de Strâmtoarea Kuril de Sud , paralel cu insula Kunashir se află Lesser Kuril Ridge .
În literatura științifică, Marea creastă este împărțită în mod tradițional în Kurile de Nord , Mijloc și Sud , care au caracteristici climatice, geologie, floră și faună [2] . În general, modelul seismic din Great Ridge devine mai complex atunci când se deplasează de la nord la sud. Flora și fauna terestră sunt cele mai bogate în Kurile de Sud. O parte din Kurilele de Sud, precum și o parte din cele nordice, în perioada de regresie maximă a oceanului mondial, legată de continentul eurasiatic, de unde au venit specii continentale pe insule. Flora Kurilelor Nordice are trăsături subarctice și alpine, în Kurilele Mijlocii este practic boreală, iar în Kurilele Sudului are un caracter nemoral presărat cu o serie de specii subtropicale. Deoarece Kurilele Mijlocii nu au interacționat cu continentul, ele se disting prin cea mai săracă floră și fauna terestră. În Kurilele de Mijloc și de Nord, compoziția relativ săracă a speciilor terestre este discordante cu lumea bogată din apropierea apei.
Lista insulelor din creasta Kurile Mare în direcția de la nord la sud, cu o suprafață de peste 1 km².
Nume | Suprafață, km² |
Inaltime maxima , m |
Latitudine | Longitudine | |
---|---|---|---|---|---|
grupul nordic | |||||
Atlasova | 150 | 2339 | 50°52' | 155°34' | |
Shumshu | 388 | 189 | 50°45' | 156°21' | |
Paramushir | 2053 | 1816 | 50°23' | 155°41' | |
Antsiferova | 7 | 747 | 50°12' | 154°59' | |
Macanrushi | 49 | 1169 | 49°46' | 154°26' | |
Onekotan | 425 | 1324 | 49°27' | 154°46' | |
Harimkotan | 68 | 1157 | 49°07' | 154°32' | |
Chirinkotan | 6 | 724 | 48°59' | 153°29' | |
Ekarma | treizeci | 1170 | 48°57' | 153°57' | |
Shiashkotan | 122 | 934 | 48°49' | 154°06' | |
grupa mijlocie | |||||
Raikoke | 4.6 | 551 | 48°17' | 153°15' | |
Matua | 52 | 1446 | 48°05' | 153°13' | |
Rasshua | 67 | 948 | 47°45' | 153°01' | |
Insulele Ushishir | 5 | 388 | — | — | |
Ryponkicha | 1.3 | 121 | 47°32' | 152°50' | |
Yankich | 3.7 | 388 | 47°31' | 152°49' | |
Ketoi | 73 | 1166 | 47°20' | 152°31' | |
Simushir | 353 | 1539 | 46°58' | 152°00' | |
Adus la | 7 | 800 | 46°43' | 150°44' | |
Insulele Fraților Negri | 37 | 749 | — | — | |
Chirpoy | 21 | 691 | 46°30' | 150°55' | |
fratele-Cirpoev | 16 | 749 | 46°28' | 150°50' | |
Grupul sudic | |||||
Urup | 1450 | 1426 | 45°54' | 149°59' | |
Iturup | 3200 | 1634 | 45°00' | 147°53' | |
Kunashir | 1490 | 1819 | 44°05' | 145°59' |
Insulele Kurile | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Marea creasta Kuril |
| ||||||
Mica creasta Kuril | |||||||