Făcător de probleme (roman)

făcător de probleme
Gen	roman
Autor	Leonid Solovyov
Limba originală	Rusă
data scrierii	1940
Data primei publicări	1940
Editura	Fictiune
Ca urmare a	Prințul fermecat
Citate pe Wikiquote

„Troublemaker” - prima parte a  dilogiei lui Leonid Solovyov „ Povestea lui Khoja Nasreddin ”, scrisă în 1940.

A fost publicat pentru prima dată la Editura de Stat „ Fiction ” (1940), a rezistat la zeci de reeditări, tradus în multe limbi.

În 2013, Povestea lui Khoja Nasreddin a fost inclusă în lista celor „ 100 de cărți ” recomandate de Ministerul Educației și Științei al Federației Ruse pentru ca școlari să le citească independent [1] .

Personaje

• Khoja Nasreddin  este un „făcător de probleme”, un vagabond, un poet, un filozof, un apărător al celor defavorizați, un dușman al emirului. S -a întors la Bukhara după 10 ani de rătăcire.
• Emir  este conducătorul Buharei. El administrează instanța, are un harem, spune „noi” despre el însuși. El visează să o ia pe fiica lui Niyaz, Guljan, ca soție. El îl consideră pe Khoja Nasreddin principalul său dușman.
• Bakhtiyar  este vizirul emirului. Încasează taxe de pradă de la populație, țese intrigi și intrigi.
• Arslanbek  este șeful gărzilor palatului. Este renumit pentru ferocitatea sa față de dușmanii emirului.
• Jafar  este cămătar . Dă bani săracilor cu dobândă exorbitantă. Ia ultimul de la datornici.
• Hussein Huslia  este un astrolog din Bagdad . A ajuns la Bukhara la invitația emirului.
• Niyaz  este un olar, tatăl lui Guljan.
• Guljan  este fiica lui Niyaz, iubita lui Khoja Nasreddin.
• Ali  este proprietarul unei ceainărie, un prieten al lui Khoja Nasreddin, mereu gata să ajute.
• Yusup  este un fierar, asociat cu Khoja Nasreddin.
• Servitorul  cu marcaj este spionul emirului. Se plimbă prin oraș și răspândește fabule despre Khoja Nasreddin.
• Negustorii , șoferii , purtătorii de apă , frizerii , artizanii , olarii , vânătorii , bijutierii , vopsitorii  sunt locuitorii Buharei.
• Măgar  - măgar Khoja Nasreddin.

Plot

După lungi rătăciri, Khoja Nasreddin, expulzat din Bukhara în urmă cu 10 ani, s-a întors în orașul natal. Nerecunoscut de nimeni, s-a plimbat prin bazar, s-a uitat în ceainărie, a vorbit cu oamenii obișnuiți și s-a asigurat că în Bukhara mai circulă legende despre el.

La sfârşitul zilei, aflându-se pe malul unui rezervor, văzu că acolo se înea un bărbat într-o halat scumpă şi un turban de mătase. Khoja Nasreddin l-a scos pe bietul afară, dar mulțimea de oameni adunați pe țărm nu s-a bucurat de asta. Jafar s-a dovedit a fi salvat - un cămătar care a luat case și vii de la datornicii săi și și-a trimis proprietarii în lanțuri la piețele de sclavi.

Curând a început curtea emirului, la care Jafar i-a adus pe olarul Niyaz și pe fiica sa Guljan. Termenul de plată a celor 400 de tanga împrumutate de ei trecuse deja, dar emirul a mai dat o oră datornicilor să caute bani. În această oră, Khoja Nasreddin, uluit de frumusețea fetei, a reușit să încaseze întreaga sumă și să le returneze cămătarului.

Zvonul despre cât de drăguț era Guljan a ajuns la emir și a decis să o ducă pe fată în harem . Oameni înarmați au venit la casa lui Niyaz și i-au luat frumusețea. Khoja Nasreddin, pentru a-și salva iubita, a intrat în palatul emirului sub masca astrologului Hussein Husliy, s-a încurajat cu emirul și l-a ajutat pe Guljan să scape. Cu toate acestea, el însuși nu a reușit să plece: văzând că Arslanbek i-a luat ostatic pe olarul Niyaz, pe ceainăria Ali și pe fierarul Yusup, Khoja Nasreddin și-a aruncat turbanul, și-a dat jos barba falsă și și-a dat numele.

Canapea urma  să-l judece pe „făcător de probleme”. După multe dezbateri, s-a decis să-l ascundă într-o pungă și să-l înece într-un iaz. Arslanbek, temându-se că susținătorii lui Khoja Nasreddin vor încerca să-l respingă, a pregătit mai multe pungi false, a încurcat rutele și a condus armata la rezervor. Dar Khoja Nasreddin a reușit să-i păcălească pe paznicii care l-au purtat la locul execuției. O pungă a fost aruncată în rezervor, în care se afla un cămătar Jafar.

În timp ce emirul scria scrisori către califul Bagdadului, sultanul Turciei , șahul Iranului , hanul din Kokand afirmând că „semănătorul discordiei nu mai trăiește”, Khoja Nasreddin a venit la casa lui Niyaz, a împărțit pe toți săracii. Oameni pe care i-au depozitat în geanta lui Jafar și i-au oferit lui Guljan să plece cu el.

În zori au plecat din Bukhara.

În zilele de piață, el (Niyaz) mergea în piață și i-a întrebat pe caravanerii sosiți în Bukhara din toată lumea: s-au întâlnit pe drum cu doi călători - un bărbat cu un măgar cenușiu sub el și o femeie pe un alb? măgar fără o singură pată întunecată? Caravanerii și-au încrețit frunțile bronzate, au clătinat negativ din cap: nu, nu au dat peste astfel de oameni pe drum.

Khoja Nasreddin, ca întotdeauna, a dispărut fără urmă, doar pentru a apărea brusc acolo unde nu era deloc așteptat.

Istoricul creației

Lucrând în anii 1920 ca corespondent special pentru ziarul Pravda Vostoka , Leonid Solovyov a devenit interesat de colectarea folclorului din Asia Centrală. La început, a trimis legendele și poveștile pe care le-a înregistrat la diverse publicații, dar treptat materialul împrăștiat a început să prindă contur într-un roman. Personajul său principal a fost Khoja Nasreddin. Începând să lucreze, Solovyov a remarcat: „Ce amploare s-a deschis înaintea mea! <…> Tot ceea ce mi-a plăcut la ea (Asia Centrală) a revărsat în tema mea: viață, folclor și natură” [2] .

De la bun început, Solovyov a înțeles că tot materialul adunat nu se va încadra într-o singură carte și, prin urmare, a pregătit cititorii pentru apariția celei de-a doua. El chiar a indicat acest lucru la sfârșitul The Troublemaker: „Cu aceste cuvinte vom încheia ultimul capitol din povestea noastră, care ar putea servi drept începutul unei noi cărți ” .

În 1940, „Troublemaker” a fost publicat în GIHL cu marca: partea 1 [3] .

Solovyov știa, desigur, ce spuneau oamenii despre eroul său. Dar când a auzit sau a citit poveștile și le-a memorat, s-a pus pe treabă cu îndrăzneală, liber, voios. El a construit o carte vie, întreagă. Imaginația, de regulă, a completat zvonul popular. După ce s-a legat cu Nasreddin din toată inima, Solovyov l-a făcut aproape de aceeași vârstă. Priviți prima propoziție a cărții: „Khoja Nasreddin și-a întâlnit pe drum cel de-al treizeci și cincilea an de viață . ” Între timp, canonicul Nasreddin este un bătrân slab [4] .

Adaptări și influențe

• În 1943, filmul „ Nasreddin în Bukhara ” bazat pe povestea „Troublemaker” [5] a fost montat la studioul Uzbekfilm .
• În 1999, revista „ Octombrie ” a publicat o comedie de aventură în versuri „Troublemaker”. Autorul Leonid Filatov a subliniat că piesa se bazează pe romanul cu același nume al lui Leonid Solovyov [6] .

Note

1. ↑ Scrisoare de la Ministerul Educației și Științei al Federației Ruse pe lista „100 de cărți” (link inaccesibil) . Consultat la 15 aprilie 2019. Arhivat din original la 17 martie 2018. (nedefinit) 
2. ↑ L. V. Solovyov. Fictionist Arhivat pe 25 iulie 2014 la Wayback Machine
3. ↑ Text simplu. Periodic electronic (link inaccesibil) . Data accesului: 16 iulie 2014. Arhivat din original pe 28 iulie 2014. (nedefinit) 
4. ↑ Viața și cărțile lui Leonid Solovyov. Autorul Evgeny Kalmanovsky . Preluat la 16 iulie 2014. Arhivat din original la 11 decembrie 2014. (nedefinit)
5. ↑ „Nasreddin în Bukhara” pe site-ul „Enciclopedia Cinematografiei Naționale”
6. ↑ Leonid Filatov. Făcător de probleme. „Octombrie”, 1999, nr. 6 . Preluat la 16 iulie 2014. Arhivat din original la 10 septembrie 2016. (nedefinit)

Link -uri

• L. V. Solovyov. Cauzator de probleme . Dramatizarea poveștii, citită de Osip Abdulov // site-ul „Vechiul Radio”.