Khaganate | |
Al doilea Khaganat turcesc de Est | |
---|---|
←
→ → → 682 - 744 |
|
Capital | Orda-Balyk |
limbi) | turcă antică |
Religie | Șamanism , tengrism , budism |
Pătrat | 4 milioane km2 |
Populația |
Turkyuts Uighuri ( în Turkestanul de Est ) Yenisei Kyrgyz (malurile Yenisei ) |
kagan | |
• 682-693 | Elterish Khagan (primul) |
• 743-745 | Baimei Khan Kulun Beg (ultimul) |
Al doilea Khaganate turcesc de Est , de asemenea, Khaganate Kok-Turkic - un stat turcic antic medieval pe teritoriul Mongoliei în anii 682-744, cu centrul său în Otuken , pe malul râului Orkhon . Fondatorul statului, Bilge-Kutlug-Kagan, a unit triburile turcice și, ca urmare a unei lupte încăpățânate cu China ( Imperiul Tang ), a reînviat Khaganatul turcesc de Est . Bilge-Kutlug și-a asumat titlul de Elterish-Kagan .
Cercetătorii nu sunt de acord cu terminologia și periodizarea acestei stări [1] . L. N. Gumilyov vorbește despre Khaganatul turcesc „renascut” între anii 682 și 744-745. L. R. Kyzlasov în lucrările sale ulterioare nu folosește cuvântul „Est” și vorbește despre al doilea Khaganat turcesc în 682-745. S. G. Klyashtorny vorbește despre Al Doilea Khaganat Turc de Est din 679-689 până în 744, dar folosește și termenul de „Al Doilea Imperiu Turc”. L.P. Potapov aderă la termenul de „ Al doilea khaganat turcesc ”, dar indică și timpul de la 535 la 744 ca „perioada khaganatului turcesc” (la singular [1] ).
Al doilea Khaganat turcesc de Est a stabilit relații diplomatice, economice și culturale cu statele vecine. Principalele tipuri de activitate economică au fost creșterea vitelor nomade și agricultura, comerțul dezvoltat. În Khaganate, a fost adoptată structura de putere militar-administrativă care exista anterior în Khaganate turcesc. Al doilea Khaganat turcesc de Est a fost împărțit în două asociații teritoriale pe bază de trib: aripa de vest a tardush și aripa de est a telis. Șeful statului, kaganul, avea puterile conducătorului suprem și funcțiile judecătorului suprem. Tonyukuk a fost un consilier al celor trei kagani proeminenti Bilge-Kutlug, Kapagan, Bilge-kagan. Triburile vorbitoare de turcă care făceau parte din cel de-al doilea Khaganat turcesc de Est au folosit scrierea runică. Monumentele scrisului runic turcesc concentrate în Mongolia de Nord sunt materiale istorice și lingvistice valoroase (vezi Monumentul lui Bilge-Kagan , Monumentul lui Tonyukuk ).
Nume | Ani de consiliu | Numele tronului turcesc [2] | Nume personal turcesc [2] | Numele tronului chinezesc | Nume personal chinezesc | Titluri [2] | Note [2] |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Elterish Khagan | 682-693 | Elteris bilge kagan |
Kutlyk | balenă. ex. 颉跌利施 可汗, pinyin xiedielishikehan | balenă. ex. 阿史那骨篤祿, pinyin ashinagudulu - Ashina Gudulu | Tutun - grad de ofițer | Gudulu este chinezesc depășit, Kutlug este norocos. |
Kapan kagan | 693-716 | Kapagan Kagan |
Mochur | balenă. ex . 迁善可汗, pinyin qianshankehan | balenă. ex. 阿史那默啜, pinyin ashinamochuo - Ashina Mocho | Nu | Kapagan khan - hanul prădător Tacham (?) [3] |
Bogyu kagan | 716 | Inel Kagan(?) | bohyu | balenă. ex. 拓西可汗, pinyin tuoxikehan - Toshikehan | balenă. ex. 阿史那匐俱, pinyin ashinafuju - Ashina Fuju | mic khan | Toshi - expansor al vestului |
Bilge Khan Bogyu | 716-734 | bohyu | balenă. ex. 毗伽 可汗, pinyin pijiakehan | balenă. ex. 阿史那默棘連, pinyin ashinamojilian - Ashina Mojilian | Nu | Bilge Khan - „Wise Khan; erou" | |
Yollyg-tegin Izhan Khan | 734-739 | Yollyg-Tegin Izhan-Kağan | Yizhan | balenă. ex. 伊然 可汗, pinyin yirankehan | balenă. ex. 阿史那伊然, pinyin ashinayiran - Ashina Yizhan | Nu | Nu |
Bilge Kutlug Khan | 739-741 | Bilge Kutluk Tengri-Kagsan | Kutlug | balenă. ex. 骨咄葉護, pinyin guduoyehu - Gudoehu | balenă. ex. 阿史那骨咄葉護, pinyin ashinaguduoyehu - Ashina Gudoehu | Nu | Bilge Khan - Han înțelept și fericit |
Ozmysh-tegin-khan | 742-743 | Ozmysh Kagan | Ozmysh | balenă. ex. 乌苏米施可汗, pinyin wusumishikehan | balenă. ex. 阿史那乌苏米施, pinyin ashinawusumishi - Ashina Usumishi | Nu | Nu |
Baimei Khan Kulun Beg | 743-745 | Bomei-Tegin Kagan | Kulun-bek | balenă. ex. 白眉可汗, pinyin baimeikehan - Baimeikehan | balenă. ex. 阿史那鹘陇匐, pinyin ashinagulongfu - Ashina Gulongfu | Nu | Baimei-khan Kulun-bek - „Cu sprâncene albă” „Mânz-bek”. |
Când scriu acest articol, material din publicația „ Kazahstan. National Encyclopedia " (1998-2007), furnizat de editorii "Kazakh Encyclopedia" sub licența Creative Commons BY-SA 3.0 Unported .