Ruqoan

Zhuqoan (khung de sud-est)
nume de sine Juǀʼhoan, Zhuǀʼhõasi, Dzuǀʼoasi, Zû-ǀhoa, JuǀʼHoansi
Țări  Namibia Botswana
 
Regiuni granita cu Angola
Numărul total de difuzoare 25.000 (2002) [1]
Clasificare
Categorie limbi africane

Macrofamilia Khoisan

Familia Khoisan de Nord (zhu-choan) grupul Zhu
Scris latin
Codurile de limbă
ISO 639-1 —
ISO 639-2 —
ISO 639-3 ktz
WALS juh
Etnolog ktz
ELCat 603
IETF ktz
Glottolog juho1239

Zhuoan (autonume: Juǀʼhoan , Zhuǀʼhõasi , Dzuǀʼoasi , Zû-ǀhoa sau JuǀʼHoansi , cunoscut și sub numele de Khung de sud-est ) este una dintre limbile Zhu vorbite în nord-estul Namibiei și în regiunea de nord-vest a Botswanei . Există patru dialecte regionale: Epukiro, Tsumkwe, Rundu și Omatako, printre care Tsumkwe este cel mai bine descris; uneori separat de dialectul Ch'khao-L'ae .

Fonologie

Limba Zhuqoan are patru tonuri. Există cinci vocale principale: [ i ], [ e ], [ a ], [ o ], [ u ], dar pot fi nazalizate , glotalizate și aspirate , iar aceste proprietăți pot fi combinate. Sunetele [ a ] și [ o ] pot fi faringianizate și epiglotalizate . Astfel, există 30 de vocale în limba ruqoană (sau mai multe, în funcție de analiză). În plus, există multe secvențe de vocale și diftongi .

Zhuqoan are un număr neobișnuit de mare de consoane, chiar și pentru limba Zhu. Consoanele enumerate mai jos apar la începutul rădăcinilor. Pentru concizie, numai consoanele de clic alveolare sunt enumerate împreună cu alte consoane, lista completă a consoanelor de clic este mai jos.

Labial Alveolar Postalveolar /
palatal 		spate lingual Făcând clic Glotal
nazal exprimat m n ŋ ᵑǃ _
aspirat ( mʱ ) _ ᵑǃʱ _ _
aspirat ᵑ̊ ǃʰ _
 exploziv exprimat b d d͡z d͡ʒ ɡ ᶢǃ _
non-respiratorie p t t͡s t͡ʃ k ǃ ( ʔ )
surd aspirat pʰ_ _ tʰ_ _ t͡sʰ _ tʃʰ _ kʰ_ _ ǃʰ _
spus aspirat b͡pʰ ( bʱ ) _ _ d͡tʰ ( dʱ ) _ _ d͡tsʰ ( d͡sʱ ) _ _ d͡tʃʰ ( d͡ʃʱ ) _ _ ɡ͡kʰ ( ɡʱ ) _ _ ᶢǃʰ ( ᶢǃʱ ) _ _ _ _
surd abortiv t͡sʼ t͡ʃʼ k͡xʼ ǃ ˀ
exprimat avortiv d͡tsʼ ( d͡zʼ ) d͡tʃʼ ( d͡ʒʼ )
uvularizat tᵡ _ ǃᵡ _
a spus uvularizat dᵡ _ d͡zᵡ _ d͡ʒᵡ _ ᶢǃʶ _ _
epiglotalizată tᴴ _ kᴴ _ ǃᴴ _
voce epiglotalizată ɡʢ _ ᶢǃʢ _ _
fricative exprimat z ʒ ɦ
Surd ( f ) s ʃ χ

Consoanele vocale neaspirate și modale (evidențiate cu albastru) pot fi combinate cu orice vocală. Cu toate acestea, alte consoane (transcrise în superscripte în dreapta) nu apar în aceeași silabă cu vocalele aspirate, glotalizate sau epiglotalizate.

Consoanele vocale aspirate și abortive, atât pulmonare, cât și clic, conțin un interval fără voce, pe care Miller (2003) l-a descris ca fiind pronunțat cu o deschidere mai mare a laringelui decât consoanele vocale aspirate ale lui Hindustani . Fonetic, însă, sunt circuite vocale, începând cu voce, dar asurzitoare înainte de aspirație sau abruptivizare [2] .

Statutul fonemic al sunetelor [ ʔ ], [ d͡z ] și [ d͡ʒ ] nu este definit. Sunetul [ ʔ ] poate apărea înaintea unei vocale la începutul unui cuvânt din cauza epentezei ; pe de altă parte, poate fi interpretat ca o interdicție a cuvintelor care încep cu o vocală. [ mʱ ] apare doar într-un singur morfem, la pluralul diminutivului encliticului [ mʱi ] . [ f ] și [ l ] (nu sunt afișate în tabel) apar numai în cuvintele de împrumut și sunt uneori înlocuite cu [ j ] și [ w ]. Consoanele labiale ([ p ], [ pʰ ], [ b ], [ bʱ ] , [ m ]) încep foarte rar un cuvânt, dar adesea stau între vocale. De asemenea, plozivele velare ( orale și nazale ) încep rar un cuvânt și foarte rar stau în mijlocul unui cuvânt.

Consoanele etichetate epiglotalizate conform Amanda Miller-Okuizen (2003) sunt uvulare și glotalizate; ele sunt similare cu consoanele Ntswu descrise ca consoane abortive uvulare de Miller-Okuizen și colab. (2009).

Doar un număr mic de consoane poate apărea între vocalele din rădăcini. Aceasta:

Labial Alveolar Velar Uvular Glotal
β̞ ɾ ɣ
m n ŋ
k , ŋ͡k qᴴ _
χ ɦ

Mediale [ β̞ ], [ ɾ ], [ m ], [ n ] (evidențiate cu verde) sunt foarte frecvente, [ ɣ ] și [ ŋ ] sunt rare, iar restul apar ca medial doar la foarte puține rădăcini, dintre care multe sunt împrumuturi. [ β̞ ], [ ɾ ], [ ɣ ] sunt în general privite ca alofoni ai [ b ], [ d ], [ ɡ ]. Cu toate acestea, [ ɾ ] se poate potrivi cu mai multe consoane inițiale rădăcină.

Există 48 de consoane de clic în limba Zhuqoan. Există patru tipuri de clicuri: dentare, laterale, alveolare și palatale, fiecare dintre acestea având loc în douăsprezece varietăți (combinații de manieră, fonație și contur). Acestea sunt consoane perfect normale în Zhuoan și sunt de fapt preferate la începutul unui cuvânt decât non-clicuri.

varietate Clicuri „zgomotoase”. clicuri „ascuțite”.
dentare Latură Alveolar Palatal
Neaspirat ǀ ǁ ǃ ǂ
Vocat ᶢǀ _ ᶢǁ _ ᶢǃ _ ᶢǂ _
nazal ᵑǀ _ ᵑǁ _ ᵑǃ _ ᵑǂ _
Aspirat ǀʰ _ ǁʰ _ ǃʰ _ ǂʰ _
Aspirat ᶢǀʱ _ _ ᶢǁʱ _ _ ᶢǃʱ _ _ ᶢǂʱ _ _
Nazal aspirat ᵑ̊ ǀʰ _ ᵑ̊ ǁʰ _ ᵑ̊ ǃʰ _ ᵑ̊ ǂʰ _
Nazal aspirat ᵑǀʱ _ _ ᵑǁʱ _ _ ᵑǃʱ _ _ ᵑǂʱ _ _
Nazal glotalizat ǀ ˀ ǁ ˀ ǃ ˀ ǂ ˀ
Circuite Linguo-Pulmonice ǀᵡ _ ǁᵡ _ ǃᵡ _ ǂᵡ _
Vocea lingo-pulmonică ᶢǀʶ _ _ ᶢǁʶ _ _ ᶢǃʶ _ _ ᶢǂʶ _ _
epiglotalizată ǀᴴ _ ǁᴴ _ ǃᴴ _ ǂᴴ _
Vocea epiglotalizată ᶢǀʢ _ _ ᶢǁʢ _ _ ᶢǃʢ _ _ ᶢǂʢ _ _

Ca mai sus, consoanele vocale neaspirate și modale (evidențiate cu albastru) pot apărea cu orice vocală. Cu toate acestea, alte consoane (transcrise în superscripte în dreapta) nu apar în aceeași rădăcină cu vocalele aspirate, glotalizate sau epiglotalizate.

Clicuri glotalizate apar aproape exclusiv înaintea vocalelor nazale. Acest lucru ar putea însemna că aceste clicuri sunt nazalizate [ ᵑ ǃ ˀ ] etc., ca în majoritatea, dacă nu în toate celelalte limbi, cu clicuri glotalizate. Nazalizarea nu este audibilă atunci când clicul în sine este pronunțat din cauza glotalizării, care obstrucționează fluxul de aer nazal, dar velumul este coborât, contribuind la nazalizarea vocalelor adiacente.

Clicurile „uvularizate” sunt de fapt contururi linguo-pulmonice, [ ǃ͡q χ ], [ ᶢ ǃ͡ɢ ʁ ] etc. Clicurile „epiglotalizate” sunt heteroorganice și sunt echivalate cu consoanele linguo-glotale scrise ca [ ǃ͡q χ ], [ ǃ] ͡ ] kʼkʼ , [ xʼk ] și altele în alte limbi (Miller, 2011).

Consultați Ekoka khung pentru soiurile înrudite cu o listă puțin mai lungă de clicuri.

Ortografie

În anii 1960, Departamentul de Educație din Africa de Sud a început să creeze ortografii oficiale pentru limbile din Africa de Sud-Vest (Namibia). Jan Snyman a fost ales pentru a dezvolta o ortografie pentru limba jutjoasi nescrisă de atunci, care a fost adoptată în 1969. În această ortografie, numele limbii este scris ca Žuǀʼhõasi . O formă ușor modificată (Sniman, 1975) este prezentată mai jos.

În anii 1980, Societatea Biblică din Africa de Sud a cerut o nouă ortografie care să folosească doar litere latine, să omite diacritice pe cât posibil și să fie cât mai consistentă cu convențiile africane. Această a doua ortografie a fost adoptată în 1987, în care numele limbii este scris ca Zjucʼhôa .

A treia ortografie a fost dezvoltată de Organizația de Dezvoltare a Boșmanilor Zhutsva în 1994. Toate cele trei ortografii cu corespondențe IPA sunt prezentate mai jos. Tonul nu este marcat.

Grupuri de sunet Ortografie
1975 		Ortografie
1987 		Ortografie
1994 		ÎN CAZUL ÎN CARE UN

plozive labiale
_ 		b [ b ]
p [ p ]
bh [ bʱ ] _
ph [ pʰ ] _

plozive alveolare
_ 		d [ d ]
t [ t ]
dh [ dʱ ] _
th [ tʰ ] _
plozive
velare
_ 		g gh g [ ɡ ]
k [ k ]
gh 'gh gh [ ɡʱ ] _
kh [ kʰ ] _
Africate
alveolare 		ts [ t͡s ]
dsh [ d͡sʱ ] _
tsh [ t͡sʰ ] _
ds' ds [ d͡s' ]
ts' tz [ t͡s' ]
Africate
postalveolare 		ts tj tc [ t͡ʃ ]
dsh djh dch [ d͡ʃʱ ] _
tsh tjh tch [ t͡ʃʰ ] _
dš' dj' DC [ d͡ʃ' ]
ts' tj' tj [ t͡ʃ' ]
kx' kg kx [ k͡x' ]
Africate
hetero-
organice 		dx dg dx [ dʶ ] _
tx tg tx [ tᵡ ] _
tx' tg' tk [ tᴴ ] _
dzx — dzx [ d͡zʶ ] _
tsx tsg tsx [ t͡sᵡ ] _
dx djg djx [ d͡ʒʶ ] _
tx tjg tx [ t͡ʃᵡ ] _

consoane fricative		 z [ z ]
s [ s ]
z zj j [ ʒ ]
s sj c [ ʃ ]
X g X [ χ ]
h [ h ]
r [ ɽ ]

Consoane nazale		 m [ m ]
n [ n ]
Consoane
nazale
silabice 		m [ m̩ ]
ang [ ŋ̍ ]
m̭ m̹ mq [ m̰ ]
mh [ m̤ ]
Aproximatorii y [ j ]
w [ w ]

Clicuri de dinți		 gǀ gc gǀ [ ᶢǀ ] _
ǀ c ǀ [ ǀ ]
gǀh dch gǀh [ ᶢǀʱ ] _ _
ǀh cap ǀh [ ǀʰ ] _
ǀ' c' ǀ' [ ǀˀ ] _
ǀ'h c'h ǀ'h [ ᵑ̊ǀʰ ] _ _
nǀ nc nǀ [ ᵑǀ ] _
nǀ'h nch nǀh [ ᵑǀʱ ] _ _
gǀx dcg gǀx [ ᶢǀʶ ] _ _
ǀx cg ǀx [ ǀᵡ ] _
gǀx' dcg' gǀk [ ᶢǀʢ ] _ _
ǀx' cg' ǀk [ ǀᴴ ] _

Clicuri alveolare		 gǃ gq gǃ [ ᶢǃ ] _
ǃ q ǃ [ ǃ ]
gǃh dqh gǃh [ ᶢǃʱ ] _ _
ǃh qh ǃh [ ǃʰ ] _
ǃ' q' ǃ' [ ǃˀ ] _
ǃ'h q'h ǃ'h [ ᵑ̊ǃʰ ] _ _
nǃ nq nǃ [ ᵑǃ ] _
nǃ'h nqh nǃh [ ᵑǃʱ ] _ _
gǃx dqg gǃx [ ᶢǃʶ ] _ _
ǃx qg ǃx [ ǃᵡ ] _
gǃx' dqg' gǃk [ ᶢǃʢ ] _ _
ǃx' qg' ǃk [ ǃᴴ ] _

Clicuri palatale		 gǂ gc gǂ [ ᶢǂ ] _
ǂ ç ǂ [ ǂ ]
gǂh dch gǂh [ ᶢǂʱ ] _ _
ǂh cap ǂh [ ǂʰ ] _
ǂ' c' ǂ' [ ǂˀ ] _
ǂ'h ç'h ǂ'h [ ᵑ̊ǂʰ ] _ _
nǂ nç nǂ [ ᵑǂ ] _
nǂ'h nch nǂh [ ᵑǂʱ ] _ _
gǂx dcg gǂx [ ᶢǂʶ ] _ _
ǂx cg ǂx [ ǂᵡ ] _
gǂx' dçg' gǂk [ ᶢǂʢ ] _ _
ǂx' cg' ǂk [ ǂᴴ ] _

Clicuri laterale		 gǁ gx gǁ [ ᶢǁ ] _
ǁ X ǁ [ ǁ ]
gǁh — gǁh [ ᶢǁʱ ] _ _
ǁh xh ǁh [ ǁʰ ] _
ǁ' X' ǁ' [ ǁˀ ] _
ǁ'h x'h ǁ'h [ ᵑ̊ ǁʰ ] _
nǁ nx nǁ [ ᵑǁ ] _
nǁ'h nxh nǁh [ ᵑǁʱ ] _ _
gǁx dxg gǁx [ ᶢǁʶ ] _ _
ǁx xg ǁx [ ǁᵡ ] _
gǁx' dxg' gǁk [ ᶢǁʢ ] _ _
ǁx' xg' ǁk [ ǁᴴ ] _

Vocale regulate		 i [ i ]
e [ e ]
A a, e A [ a ], [ ə ]
o [ o ]
u [ u ]

Vocalele faringiene		 A A aq [ aˤ ] _
o̭ o̦ oq [ oˤ ] _

Vocale nazale		 ĩ î în [ ĩ ]
A A un [ ã ]
õ o pe [ õ ]
ũ û un [ ũ ]
Vocalele
nazale faringiene
 A A aqn [ ãˤ ] _
õ̭ o̦ oqn [ õˤ ] _

Vocale aspirate		 - [3] ih [ i̤ ]
eh [ e̤ ]
Ah [ a̤ ]
Oh [ o̤ ]
uh [ ṳ ]
Vocale
nazale aspirate
 ihn [ ĩ̤ ]
ahn [ ã̤ ]
Ohn [ õ̤ ]
uhn [ ṳ̃ ]

Note

  1. ↑ Ruqoan Arhivat 21 ianuarie 2018 la Wayback Machine pe site-ul Ethnologue (ediția a 18-a, 2015)
  2. ↑ Ladefoged, Peter & Maddison, Ian (1996), The Sounds of the World's Languages , Oxford: Blackwell, p. 63, 80-81, ISBN 0-631-19814-8 
  3. ↑ Snyman susține că vocalele aspirate sunt variante poziționale ale vocalelor cu tonuri joase și nu au nevoie de desemnări specifice (cel puțin atunci când tonul nu este indicat).

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice