Fricativă faringiană vocală

Fricativă faringiană vocală
ʕ
Imagine
numărul IFA	145
Unicode (hex)	U+295
HTML (zecimal)	ʕ
X-SAMPA	?/
Kirshenbaum	H<vcd>
IPA Braille	⠖⠆
Alte denumiri	ʕ̝
mostra de sunet

Fricativa faringiană vocală este un tip de consoană faringiană găsită în unele limbi.

În alfabetul fonetic internațional este notat cu ʕ , în X-SAMPA cu ?\.

Caracteristici

Natura pronunției sale variază între aproximant și fricativ , adică sunetul este produs prin îngustarea tractului vocal în zona articulației, dar de obicei acest lucru nu este suficient pentru a crea o mulțime de turbulențe în fluxul de aer. Limbile nu disting fricativele vocale de aproximanții gâtului.
Zona articulației sale este faringiană, adică se formează atunci când rădăcina limbii intră în contact cu peretele din spate al faringelui.
Este un sunet vocal, adică corzile vocale vibrează în timpul articulației.
Când se pronunță această consoană, aerul iese doar pe gură.
Este o consoană centrală, adică este creată prin direcționarea fluxului de aer de-a lungul centrului limbii și nu în lateral.
Aceasta este o consoană pulmonară , adică atunci când este pronunțată, aerul este împins afară numai de plămâni și diafragmă, ca în majoritatea sunetelor.

Distribuție

Consoanele faringiene nu sunt foarte frecvente. Uneori, aproximanții faringieni se dezvoltă din aproximanții uvulari . În multe limbi în care au fost descrise fricative sau aproximanți faringieni , o examinare mai atentă arată că acestea sunt de fapt consoane epiglotale . De exemplu, sunetul /ʕ/ în arabă și ebraică standard (nu în modern - israelienii îl pronunță de obicei ca o oprire glotă ) a fost, de asemenea, descris ca o fricativă epiglotă vocală, un aproximant epiglotal [1] și o oprire glotală faringiană. [2]

Limba		Cuvânt	ÎN CAZUL ÎN CARE UN	Sens	Remarci
Abaza		gӀ apynkhamyz	[ʕaːpənqaːməz]	'Martie'
Avar		gӀ orc	[ʕortɬʼː]	'mâner'
Azerbaidjan		boğaz _ _	[bɔʕɑz]	'gât'
arab		ثعبان	[θuʕbaːn]	'şarpe'
Noua aramaică asiriană		gudron a	[tər'ʕɑː]	'Uşă'	S-a pronunțat astfel doar în vorbirea oamenilor educați și în vorbirea religioasă. Majoritatea oamenilor l-ar pronunța ca [tərɑː].
ebraică	irakian	עברית _	[ʕibˈriːθ]	„ebraică”
	sefardă		[ʕivˈɾit]
	yemenita		[ʕivˈriːθ]
coeur d'alene			[sʕin]	"antilope"	[3]
copt		ⲁ ϣⲁⲓ	[əʕˈʃai]	'multiplica'
Kabyle [4]		ɛ emmi	[ʕəmːi]	„unchiul meu patern”
Marshallese		enana	[ɛ̯ɛnæ͡ɑʕnæ͡ɑʕ]	'asta e rău'
occitană		pa la _	[ˈpaʕa]	'lopată'	În dialectul din nordul Auvergnei .
somalez		de la până la	[ʕuntɔ]	'alimente'
pietros		ma r azhud	[ma'azud]	'ploaie'
Turoyo		.	[arʕo]	'Pământ'
cecenă		Ӏ an	[ʕan]	'iarnă'
Ingush		eu addal	[ʕaddal]	'Arcaş'

Note

↑ Ladefoged & Maddison (1996 :167–168)
↑ Thelwall (1990 )
↑ Doak, I.G. (1997). Relații gramaticale Coeur d'Alene (Teza de doctorat). Austin, TX: Universitatea din Texas din Austin.
↑ Bonafont (2006 :9)

Literatură

Bonafont, Door Rosa (2006), Guia de conversa universitaria amazic-catala/Tamazight-Takatalant amalal usiwel asdawan , Universitatea din Barcelona , < https://books.google.com/books?id=cG4F8x62X4EC&dq >
Thelwall, Robin. Arabă (engleză) // Jurnalul Asociației Internaționale de Fonetică : jurnal. - 1990. - Vol. 20 , nr. 2 . - P. 37-41 . - doi : 10.1017/S0025100300004266 .

Consoane în alfabetul fonetic internațional