| Limbi mixtece | |
|---|---|
| taxon | grup |
| stare | in general acceptat |
| zonă | Mexic (Oaxaca, Puebla, Guerrero), SUA (California) |
| Numărul de medii | 550 mii |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbi indiene din America de Nord |
| Limbi orientale Oto-Mang Limbi Amusgo-Mixtec Limbi mixtece | |
| Compus | |
| 3 grupuri (57 de limbi) | |
| Codurile de grup de limbi | |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-5 | — |
Limbile mixtece sunt un grup de limbi din familia Oto-Mang . Distribuit în Mexic . Numărul total de transportatori este de aproximativ 550.000 de persoane.
Include limbi tricicletice (3 limbi), numărul de vorbitori este de aproximativ 24.500 (în continuare - pe baza recensământului din 2000); Cuicatec (2 limbi), numărul de vorbitori este de aproximativ 15.000; precum și un continuum dialectal (52 de limbi), cunoscut sub numele de limba mixtecă propriu-zisă, cu aproximativ 511 000 de vorbitori.Uneori există confuzie terminologică: termenul de „limbi mixtece” este aplicat continuumului dialectal al limbii mixtece.
Numele „Mishtec” provine din limba nahuatl de la [mi ʃ ] „nor” + [teka] „locuitorul său”. [1] Vorbitorii limbilor mixtece folosesc de obicei expresia „cuvânt de ploaie” pentru a se referi la limba lor maternă (dialect), care sună diferit în diferite dialecte, de exemplu, Tu' u n Sávi [tũ ʔ ũ saβi] în unul și Dà'àn Dávi [δã ʔ ã δaβi] pe altul.
În mod tradițional, limbile mixtece erau vorbite în regiunea cunoscută sub numele de La Mixteca , care se găsește în statele mexicane Oaxaca , Puebla și Guerrero . Datorită migrației din regiune, în principal ca urmare a sărăciei extreme, limbile mixtece s-au răspândit și în orașele din Mexic, în special în orașul Mexic și în Regiunea Federală a Mexicului, precum și într-o serie de zone agricole, precum Valea San Quintin din Baja California și parțial în Morelos și Sonora . Unii dintre mixtec s-au stabilit în SUA .
Limba mixtecă este o colecție complexă de dialecte regionale care erau deja în poziție în momentul cuceririi spaniole a regiunii mixtece. Soiurile de mixteca sunt uneori grupate pe zone geografice, folosind denumiri precum La Mixteca , Mixteca Baja și Mixteca de la Costa . Cu toate acestea, dialectele nu corespund de fapt zonelor geografice și nu a fost dezvoltată o relație istorică precisă între diferitele soiuri. Situația este mult mai complexă decât continuum-ul dialectului , deoarece granițele dialectelor sunt adesea neașteptate și semnificative, unele probabil din cauza mișcărilor populației atât înainte, cât și după cucerirea spaniolă. Numărul de soiuri ale limbii mixteq depinde parțial de ce criterii de grupare a acestora, desigur, la o extremă, în instituțiile de stat adesea nu au recunoscut diversitatea dialectului. Studiile de inteligibilitate reciprocă și programele de alfabetizare au determinat SIL International să identifice peste 50 de soiuri, cărora li s-au atribuit diferite coduri de limbă ISO. Încercările de a desfășura programe de alfabetizare peste granițele acestor dialecte mixtece au avut puțin succes. Soiurile de mixtec acționează ca de facto pentru limbi separate timp de sute de ani și practic niciuna dintre caracteristicile unei singure „limbi”. Diferențele sunt la fel de mari ca cele dintre limbile romanice, iar de atunci factorii socio-politici unificatori nu caracterizează limbile ca fiind complexe, ele sunt adesea denumite limbi separate.
Limba mixtecă are 52 de dialecte:
Înainte de colonizarea spaniolă, mixtecii aveau o scriere originală, care s-a pierdut ulterior. Mixtecii, ca și alte popoare din Mesoamerica , și-au dezvoltat propriul sistem de scriere, iar codurile lor, care au supraviețuit, sunt una dintre cele mai bune surse de cunoaștere a culturii prehispanice din regiunea Oaxaca înainte de sosirea spaniolilor. Odată cu înfrângerea lui Tututepec în 1522, mixtecii au intrat sub dominația colonială spaniolă și multe dintre relicvele lor au fost distruse. Cu toate acestea, unele coduri au fost salvate de la distrugere, iar astăzi aparțin cel mai adesea colecțiilor europene, inclusiv Codexul Suche-Nuttal și Codexul Vindobonensis Mexicanus I ; cu excepția Codului Colombino, care este păstrat la Muzeul Național de Antropologie din Mexico City .
Misionarii, care au adus religia romano-catolică cu ei la mixtec, s-au apucat să-și studieze limba și au pregătit mai multe gramatici ale limbii mixtece, similare ca stil cu Gramática de la lengua castellana a lui Antonio de Nebrija . De asemenea, au început să lucreze la transcrierea limbii mixtece în grafia latină. În ultimele decenii, uşoare schimbări în reprezentarea alfabetică a mixtecului au fost practicate de Academia Limbii Mixtece.
| Simbol | ÎN CAZUL ÎN CARE UN | Exemplu | Sens | pronunție aproximativă |
| A | A | a ndivi | cer | Ca un rus |
| cap | tʃ | cu hitia | banană | Ca un rus |
| d | ð | d e | el | La fel ca în cuvântul englez tată |
| e | e | v e'e _ | acasa | Ca rusă e |
| g | ɡ | g a̱ | Mai mult | Ca un rus g |
| i | i | i ta̱ | floare | Ca rusă și |
| ɨ | ɨ | kɨni _ _ | porc | Ca un rus |
| j | X | j i̱'in | omite | Ca rusul x |
| k | k | kumi _ | patru | Ca un rus solid |
| l | l | l uu | frumoasa | Ca rusul l |
| m | m | nu sunt a̱ _ | mărturisește | Ca rusul m |
| n | n | ku n a'in | se opreste | Ca un rus |
| nd | nᵈ | ita nd eyeu̱ | orhidee | Pronunțat ca n urmat de o tranziție non-nazală de tip d la o consoană zgomotoasă. |
| ng | ŋ | su ng o̱o | se stabilesc | Ca ng engleză (sunet nazal n ) |
| ñ | ɲ | ñ uuyivi | lume | Ca și spaniola ñ ( н ), dar de obicei fără ca limba să atingă de fapt palatul dur. |
| o | o | chis o | cumnată | Ca un rus |
| p | p | p i'lu | lume | Ca rusă p |
| r | ɾ | r u'u | eu | Uneori este tril (rusă р ). |
| s | s | s a'a | viclean | Ca un rus |
| t | t | taji _ | ghiduri | Ca rusul t |
| ts | ts | ts i'ina | catelus | Ca un rus c |
| u | u | Nu u yoo | Mexic | Ca un rus |
| v | β | v ilu | pisica Kitty | Ca și spaniolă v |
| X | ʃ | yu x e'e | Uşă | Ca un sh rusesc |
| y | ʒ | y uchi | praf | Ca un rus |
| ' | ˀ | nda'a | mână | Oprirea gâtului . Se pronunță atunci când vocala este glotalizată, ca și cum s-ar termina cu un stop glotal. Nu este neobișnuit ca o vocală glotalizată să aibă după ea o vocală identică, dar neglotalizată. |
Probabil cea mai mare contribuție a limbilor mixtece la dialectul mexican al spaniolei constă în numărul mare de nume de locuri, în special în regiunile de vest ale statului Oaxaca, unde unele comunități poartă încă nume mixtece: San Juan Newmi , San Bartolo Yukuanye , Santa Cruz Itundukhia și mulți alții. În statele Puebla și Guerrero, numele de locuri mixtece au fost înlocuite cu numele de locuri din spaniolă și nahuatl, un exemplu: Yukuyushi în statul Puebla, care este acum cunoscut sub numele de Gabino-Barreda .
Înainte de colonizarea spaniolă la începutul secolului al XVI-lea, indienii din Mesoamerica dezvoltaseră deja mai multe genuri literare. Scrierile lor au fost transmise oral de experți în tradiții care aparțineau elitei societății locale. După cucerire, multe legende s-au pierdut, instituția experților în legendă a dispărut. Au fost distruse și multe codice mixtece, unde evenimentele istorice erau transmise folosind pictograme. Cu toate acestea, unele dintre codurile mixtece au supraviețuit până în zilele noastre (3 în colecții europene, 1 în Mexic). Ei povestesc despre campaniile militare ale liderului numit Eight Deer - Jaguar Claw.
Descifrarea codurilor mixtece a fost propusă la mijlocul secolului al XX-lea. Alfonso Caso . Mixtecii înșiși și-au pierdut cunoștințele scrisului pictografic.
Datorită eforturilor misionarilor care au predat spaniola nobilimii locale în anii cuceririi, unele opere literare ale mixtecilor au supraviețuit până în zilele noastre. Timp de cinci secole de la Cucerire, literatura mixtecă a circulat mai ales sub formă de basme populare, oral, sau sub formă de cântece. Abia la începutul anilor 1990. a avut loc o renaștere a literaturii popoarelor indigene din Mexic. Cel mai mare rol l-au jucat zapoticii din istmul Tehuantepec, care și-au consemnat monumentele literare de la mijlocul secolului al XIX-lea. Inspirate de mișcarea culturală a indienilor Yuchitán de Zaragoza din anii 1980, multe popoare amerindiene au început să-și folosească din nou limbile literare. În 1993, a fost creată Asociația Scriitorilor în Limbi Indiene ( en: Asociación de Escritores en Lenguas Indígenas ), iar 3 ani mai târziu, Casa Scriitorului în Limbi Indiene ( en: Casa del Escritor en Lengua Indígena ) . În același timp, a fost înființat Premiul Nezahualcóyotl ( en:Premiul Nezahualcóyotl ) pentru lucrări în limbile amerindiene, cu scopul de a stimula limbile locale .
În regiunea Mixteca, renașterea literară a fost condusă de popoarele din regiunea Mixteca Alta , unde se află orașele Tlaxiaco și Huxtlahuaca . Din acestea din urmă au provenit personaje literare atât de cunoscute precum Raul Gatica , care a publicat o serie de lucrări ale poeților mixtec în colecția Asalto a la palabra , și Juan de Dios Ortiz Cruz , care, pe lângă colecția de opere poetice locale, a creat și propriile sale opere literare, cum ar fi Yunu Yukuninu ("Copacul (pe deal) către Yukunin"). Această poezie a fost ulterior pusă pe muzică de Lila Downes , una dintre figurile principale ale muzicii mixtece moderne; a înregistrat mai multe numere muzicale în Mixteq.