Dialectul Nijnekatrukh

Dialectul Nizhne-Katrukh ( azerb. Aşağı Qatrux ləhcəsi ) este un dialect al limbii azeră [1] [2] [3] , care face parte din grupul de dialecte nordic , distribuit în satul Nijni Katrukh din regiunea Rutul. din Daghestan .

Interval

Dialectul Nizhne-Katrukh al azerului este vorbit în micul sat Nizhniy Katrukh ( azerbaz. Aşağı Qatrux ) din regiunea Rutul din Daghestan . În 1939, peste o sută de familii s-au mutat din sat în regiunea Magaramkent din Daghestan și au format satul Novy Aul ( Azerb. Yeni Aul ) împreună cu Lezgins . Unii oameni din sat locuiesc și în Derbent , Makhachkala și în alte orașe din Daghestan. În total, 2.000 de oameni vorbesc dialectul Nizhnekatrukh. Locuitorii din vecinătatea Lak și Rutul comunică între ei și în limba azeră [4] .

Caracteristici gramaticale

Fonologie

Dialectul conține astfel de consoane, necaracteristice limbii azeră , dar caracteristice limbilor daghestane , în special limba Lak , ca stop-laringeal ( abruptive ): stop-lingual back-lingual ḳ, stop labial p̣, stop-lingual frontal ṭ , africată șuierătoare dentară c̣ , africană sibilantă mid-palatina ç˙ [5] , africată dentară aspirată fără voce c̣, spirant fără voce fără voce x̣, instantanee q fără voce instantanee, aspiranți amplificați (geminanți): fără voce, fără voce, k mid-palatal, fără voce q, labial momentan fără voce ṗ, spirant dentar ṡ , instant dentar ṫ, spirant posterior fără voce ẋ, spirant fără voce x, africată sibilantă dentară fără voce ċ africată sibilantă fără voce ç˙. Aceste consoane specifice apar în orice poziție a cuvântului. Excepție fac cele intensificate ( geminate ), care, ca și în limbajul Lak, nu pot rămâne la sfârșitul absolut al unui cuvânt și la mijlocul unui cuvânt înaintea consoanelor și trec în cele aspirate (sau aspirate) din propria serie. . Exemple: ḳamçi (bici), buşḳənə (jgheabă), baḳ (cap), p̣atrun (cartuș), sap̣un (săpun), ğap̣ (închide), ṭouşan (iepure), buṭa (lasso), armuṭ (pere), çorqata (floor) ), ç˙inç˙a (morcov), ç˙imiç˙ (copita), catir (altul), mulcu (ovăz), kic (tobă), x̣urx̣ (saliva), qasa (coacăz), qəşqər (crusta), qabaq (taverna, tărtăcuţă), kubax̣ (crock mare), hak˙rai (găluşte), ṫuk˙ulc̣u (cimbru), qabağta (în faţă), baq˙uq (halvah), şamq˙oç (berbec de un an), ṗal (şopârliu), ẋəṗa (span), guṗi (bol) , ṡörq (cot) ), ṡaç (surf, coafură), purṡuq (bursuc), ṫar (pin), xasṫalik (boală) [6] , Eṫilar (Cara mare ), ẋit (praf de făină), ẋinçu (maxil), purpuẋ (vezică urinară), ẋinça (buza), ẋiç-ẋna (interjecție pentru chemarea vacilor), șurpa (ciorbă), marșa (pantă, luncă), șulu (excremente de oaie), ċackili (arici), aċi (cârpă, zdrențe), kaka (iapă), ç˙anṭu (teancul de snopi), murç˙u (buza) [7] .

În dialectul Katrukh inferior, există: o serie cuaternară de labiale stop: b, p, ṗ, p̣, dental d, t, ṫ, ṭ, back-lingual: q, k, k˙, ḳ, o serie ternară de spiranți - dentar: z, s, ṡ, alveolar : ž, ş, ṩ, o serie pereche de spiranţi - posterior lingual: x̣, ẋ, uvular: q, q˙ [7] .

De asemenea, conține toate acele vocale care sunt cunoscute în limba literară azeră: a, ə, e, t, ö, u, ü, ı. Ele nu diferă în nicio caracteristică specifică a limbii. Doar pronunția vocalelor moi ä, ö, ü este caracteristică, în comparație cu normele de pronunție literară, o articulare mai îndepărtată. Vocalele e, o, ö sunt rare în dialect. Azerbaidjan e, o, ö de obicei corespund i, u, ü (dar e, i este mai puțin regulat). O astfel de substituire se observă și în împrumuturile lak din limba azeră și în limba azeră a lui Lak, de exemplu: iləmak < eləmək (a face), il < el (oameni), un < on (zece), tuq < tox (plin). ), öz < üz (față), ülçmak < ölçmək (măsura) [9] .

Vocala spate non-labală ı, tipică pentru limba azeră, apare doar sporadic în vorbirea Nizhne-Katrukhian. Ea corespunde fie cu i, fie cu u în dialect, în același mod ca și în azerbaiștii lak și în vorbirea azeră a lui Laktsa . Statutul aproape de zero al acestei vocale în dialect se explică prin faptul [9] că în limba azeră acest sunet este larg răspândit în morfemele afixale, unde apare conform legii armoniei vocalelor. Și în dialectul Katrukh de Jos, această categorie este complet absentă în afixe, ca o corespondență cu actul comun ı, u sau i azer. Acest fonem se găsește și în limba azeră, de obicei, în morfemele rădăcinii monosilabice între consoanele dure. Dar multe dintre aceste cuvinte lipsesc cu desăvârșire în dialect, iar în acele câteva cuvinte, vocala u este de obicei prezentă [10] .

În anumite vocale azere, se observă anumite fluctuații în dialect. Instabilitatea în utilizare se observă și în vorbirea unuia și aceluiași individ. Sub influența limbajului literar, folosirea lui e, ä, o, ö, ü, y devine mai caracteristică în vorbirea tinerei generații. Noile norme de pronunție afectează numai cuvintele azere [10] , de exemplu, ezitarea în pronunția lui ə, ü nu se aplică cuvintelor substrat. În aceasta din urmă, versiunea amânată a lui ə și ü este folosită în mod regulat, de exemplu: ərkin (necesar), tənq (palmă), ürtu (ulcior), xütu (intestine) [11] .

Sunt posibile fluctuații în utilizarea vocalelor în vorbirea Katrukhilor de Jos, deoarece diferența lor nu joacă un rol fonologic și este indiferentă fonologic.

Morfologie nominală

Una dintre trăsăturile notabile ale dialectului Nijnekatrukh este absența completă în el a legii sinarmonismului , care caracterizează limba azeră. Prezența în afișarea sistemelor cu două și patru variante în limba azeră este o consecință a funcționării legii sinharmonismului. În dialectul Katrukh inferior, fiecare categorie morfologică are un inventar morfologic constant, invariabil fonetic, independent de caracterul vocalei sau consoanei anterioare [11] .

Cazul acuzativ are un statut instabil în dialect. Există și cazuri de folosire a acestui caz fără afixul corespunzător, adică folosirea nominativului în locul acuzativului. Nu are variante fonetice și afixe ​​Masdar ( regulat -max: göturmağ (a lua), uturmağ (a se așeza) [12] , almağ (a lua)), plural (în mod regulat -lar: uşağlar (copii), müəllimlər (profesori) )). Din cauza lipsei de armonie a vocalelor în dialect, afixele personale ale verbului-predicat au fost vizibil unificate: men gediram; uturiram (eu merg; stau), sen (san) üldurdun; aldun (ai ucis; ai cumpărat), u ülduracax; alacax (va ucide; cumpără) [13] .

Limba azeră se caracterizează prin prezența categoriei de proprietate , iar relația dintre persoana proprietarului și obiectul sau persoana posesiei se stabilește: morfologic - cu ajutorul afixelor de proprietate; morfologic și sintactic - cu ajutorul afixelor aparținând formei cazului genitiv al pronumelor; sintactic – cu ajutorul unor pronume personale sub forma cazului genitiv în combinaţie cu numele obiectului posesiei. Dialectul Nijnekatrukh nu cunoaște categoria de apartenență în forma în care este prezentat în întreaga limbă azeră [14] . Relația de apartenență la un dialect este exprimată printr-o combinație a unui pronume posesiv cu obiectul posesiei sau persoana posesiei. Mai mult, nici pronumele și nici subiectul posesiei nu acceptă nici un afix. Persoana se exprimă prin sensul lexical al pronumelui însuși, de exemplu: menum alma; almalar (mărul meu; mere), senun alma (mărul tău), unun alma (mărul lui), bizim alma (mărul nostru), sizin alma (mărul tău), ularun alma (mărul lor) [15] [16] .

Exemple

Note

1. ↑ Pigam A. Azimov, „Probleme de bilingvism și multilingvism: Culegere de articole”, p. 296
2. ↑ Vladimir Zhuravlev, „Factorii externi și interni ai evoluției limbajului”, p. 166
3. ↑ VI Congresul etnografilor și antropologilor din Rusia, p. 59
4. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. 3.
5. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. 5.
6. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. 6.
7. ↑ 1 2 Dzhidalaev, 2008 , p. 7.
8. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. opt.
9. ↑ 1 2 Dzhidalaev, 2008 , p. 9.
10. ↑ 1 2 Dzhidalaev, 2008 , p. zece.
11. ↑ 1 2 3 Dzhidalaev, 2008 , p. unsprezece.
12. ↑ 1 2 3 Dzhidalaev, 2008 , p. 12.
13. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. 13.
14. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. paisprezece.
15. ↑ Dzhidalaev, 2008 , p. cincisprezece.
16. ↑ Gyulzede Isayeva, „Trăsăturile gramaticale ale pronumelui în dialectul Katrukh inferior al limbii azeră”, p. 151

Literatură

• N. S. Dzhidalaev . Eseu despre dialectul Katrukh inferior al limbii azere/ Ed. ed. B. M. Ataev. - Makhachkala: Institutul YALI, 2008. - 64 p. (Rusă)