Ricci flux
Fluxul Ricci este un sistem de ecuații cu diferențe parțiale care descriu deformarea unei metrici riemanniene pe o varietate .
Acest sistem este un analog neliniar al ecuației căldurii .
Numit prin analogie cu curbura Ricci , în onoarea matematicianului italian Ricci-Curbastro .
Ecuația
Ecuația fluxului Ricci are forma:
unde denotă o familie cu un parametru de metrici riemanniene pe o varietate completă (în funcție de un parametru real ) și este tensorul său Ricci .
![{\displaystyle g_{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/41456e69ac70ddc3b17c94885bc75700f5a151e9)
![t](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/65658b7b223af9e1acc877d848888ecdb4466560)
![{\displaystyle \mathrm {Rc} _{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/a4d40e315b96b439c21a73f618b132d43d28f831)
Proprietăți
- Din punct de vedere formal, sistemul de ecuații dat de fluxul Ricci nu este o ecuație parabolică . Cu toate acestea, există un sistem parabolic de ecuații propus de Deturk , astfel încât dacă o metrică riemanniană pe o varietate compactă și , sunt soluții de sisteme și , atunci este izometrică pentru toate .
![R](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/4b0bfb3769bf24d80e15374dc37b0441e2616e33)
![R'](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/43cc152440f75fd8f842f4225a7484bb431b3343)
![g_{0}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/32d13273b9af4564fa2c421c96d039c414db8628)
![M](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/f82cade9898ced02fdd08712e5f0c0151758a0dd)
![{\displaystyle g_{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/41456e69ac70ddc3b17c94885bc75700f5a151e9)
![{\displaystyle g'_{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/7d599d014010bd0a7bdc33fdc09e5a674310c488)
![R](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/4b0bfb3769bf24d80e15374dc37b0441e2616e33)
![R'](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/43cc152440f75fd8f842f4225a7484bb431b3343)
![{\displaystyle (M,\;g_{t})}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/c6c7093579882894ad30891ad38a56cfe94b2d7f)
![{\displaystyle (M,\;g_{t}')}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/18ed08040df9eff265a07d1c952ac0aa68ea0634)
![t](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/65658b7b223af9e1acc877d848888ecdb4466560)
- Această construcție a simplificat semnificativ dovada existenței unei soluții, se numește „smecheria lui Deturk”.
- Similar cu ecuația căldurii (și alte ecuații parabolice ), prin stabilirea unor condiții inițiale arbitrare la , se pot obține soluții doar într-o singură direcție în , și anume .
![t=0](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/43469ec032d858feae5aa87029e22eaaf0109e9c)
![t](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/65658b7b223af9e1acc877d848888ecdb4466560)
![{\displaystyle t\geqslant 0}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/8d5d93cba399463a0396096a0bd4b85b427b2e09)
- Spre deosebire de soluțiile ecuației căldurii, fluxul Ricci, de regulă, nu continuă la infinit la . Soluția continuă până la intervalul maxim . Dacă , bineînțeles, când se apropie de curbura varietății se duce la infinit, și se formează o singularitate în soluție . Dovada conjecturii lui Thurston s-a bazat pe studiul singularităților, împotriva cărora Ricci se opune.
![{\displaystyle t\la \infty }](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/8a34d7a61899d577d950881b4a44888d43f3fa93)
![{\displaystyle [0,\;T)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/9e81bb43378427021231bc43ec5686dde18c90e8)
![T](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ec7200acd984a1d3a3d7dc455e262fbe54f7f6e0)
![T](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ec7200acd984a1d3a3d7dc455e262fbe54f7f6e0)
- Pseudolocalitate - dacă o vecinătate a unui punct la momentul inițial arată aproape ca o bucată de spațiu euclidian, atunci această proprietate va rămâne pentru un anumit timp în fluxul Ricci într-un cartier mai mic.
Modificarea caracteristicilor geometrice
- Pentru volumul metricii , relația este adevărată
![{\displaystyle \mathrm {vol} _{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/e68643725014e0fc1c1bf46a3c68f7b78f0dc219)
![{\displaystyle g_{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/41456e69ac70ddc3b17c94885bc75700f5a151e9)
![{\displaystyle {\tfrac {\partial {\partial t)}(\mathrm {d} \,\mathrm {vol} _{t})=-\mathrm {R} _{t}\cdot (\mathrm {d} \,\mathrm {vol} _{t}).}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/b7da171ee8b79c3863357d3f6b2a449e67862afb)
- Pentru curbura scalară a metricii , relația
![{\displaystyle \mathrm {R} _{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/368e7fee42969e29829dbca7ef0e17b83efd80cb)
![{\displaystyle g_{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/41456e69ac70ddc3b17c94885bc75700f5a151e9)
![{\displaystyle {\tfrac {\partial }{\partial t)}\mathrm {R} _{t}=\triunghi _{t}\mathrm {R} _{t}+|\mathrm {Rc} _{ t}|^{2}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/263d737248575564d49811bfa87d2bca3cddcc21)
unde este definit ca pentru un cadru ortonormal la un punct.
![{\displaystyle |\mathrm {Rc} _{t}|^{2}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/fc287a03f7dc58cb7a2e9bfffb814093df3a9d1e)
![{\displaystyle \sum _{i,j}(\mathrm {Rc} (e_{i},e_{j))^{2)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ba900beb6099760f0b73f336e30bb8160cad98e8)
![\{e_{i}\}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/d45dea23899c892d30b142d73ed0fa19233ee4a5)
- În special, conform principiului maximului , fluxul Ricci păstrează pozitivitatea curburii scalare.
- Mai mult, infimul curburii scalare nu scade.
- Pentru fiecare cadru ortonormal la un punct există un așa-numit cadru ortonormal însoțitor . Pentru tensorul de curbură scris în această bază, relația este adevărată
![g_{0}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/32d13273b9af4564fa2c421c96d039c414db8628)
![{\displaystyle \{e^{i}\}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/58c5a4b8c73f70d664b9860baf59f7b1f228d003)
![x\în M](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/9df57d73e9532bb93a1439890bcddbc2806f5859)
![{\displaystyle g_{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/41456e69ac70ddc3b17c94885bc75700f5a151e9)
![{\displaystyle \{e_{t}^{i}\}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/a0a4653945ae6713805089540c9dc87a2d31995a)
![{\displaystyle \mathrm {Rm} _{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/0e82b809341e39fb7971a3969d61e8ebca835584)
![{\displaystyle {\tfrac {\partial }{\partial t)}\mathrm {Rm} _{t}=\triunghi _{t}\mathrm {Rm} _{t}+Q(\mathrm {Rm} _ {t},\mathrm {Rm} _{t}),}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/86f39d23fabf087588396b7327c7362223d89682)
unde este o formă pătratică biliniară definită pe spațiul tensorilor de curbură și cu valori în ei.
![Q](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/8752c7023b4b3286800fe3238271bbca681219ed)
- Forma biliniară pătratică definește un câmp vectorial pe spațiul vectorial al tensoarelor de curbură — fiecărui tensor de curbură i se atribuie un tensor de curbură diferit . Soluții ODE
![Q](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/8752c7023b4b3286800fe3238271bbca681219ed)
![X](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/87f9e315fd7e2ba406057a97300593c4802b53e4)
![{\displaystyle v_{x}=Q(x,x)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/1f3abcfd542e76187fbc70cd4f07d20859508998)
![{\displaystyle {\dot {x}}=v_{x}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/28e016cdc6cce6fc5cc706779f1f07fb657eca8b)
joacă un rol important în teoria fluxului Ricci.
- Mulțimi convexe din spațiul de curbură tensori care sunt invarianți la rotații și astfel încât dacă în EDO redusă , atunci pentru , sunt numite invariante pentru fluxul Ricci. Dacă curbura unei metrici riemanniene pe o varietate închisă în fiecare punct aparține unui astfel de , atunci este valabilă și pentru metricile obținute din aceasta de fluxul Ricci. Raționamentul de acest fel este numit „principiul maxim” pentru fluxul Ricci.
![K](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/2b76fce82a62ed5461908f0dc8f037de4e3686b0)
![{\displaystyle x(0)\în K}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/8be305aed1da519c090eca284d59781fc1e33a8d)
![{\displaystyle x(t)\in K}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ce1a5f3f3a5d935c7676ed3101567039666bc0c3)
![t\geq 0](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/248525429e9cd266f53ab8c52d17bc206c546060)
![K](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/2b76fce82a62ed5461908f0dc8f037de4e3686b0)
- Mulțimile invariante sunt
Dimensiunea 3
În cazul în care dimensiunea spațiului este egală cu 3, pentru fiecare și se poate alege un cadru , în care se diagonalizează în baza , , , să zicem,
![X](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/87f9e315fd7e2ba406057a97300593c4802b53e4)
![t](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/65658b7b223af9e1acc877d848888ecdb4466560)
![{\displaystyle \{e_{t}^{i}\}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/a0a4653945ae6713805089540c9dc87a2d31995a)
![{\displaystyle \mathrm {Rm} _{t)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/0e82b809341e39fb7971a3969d61e8ebca835584)
![{\displaystyle e_{1}\wedge e_{2}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/3fe4e4c2843768ed71a1dc8354665c4d9bcaecae)
![{\displaystyle e_{2}\wedge e_{3)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/3dc4ef4c3f4ac2377119a4bd762dc322d52140a7)
![{\displaystyle e_{3}\wedge e_{1)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/28dfeb6e45340530885c6efc304bfe97c06bf7d0)
Apoi
Istorie
Cercetarea fluxului Ricci a fost inițiată de Hamilton la începutul anilor 1980. Mai multe teoreme ale sferei netede au fost demonstrate folosind fluxuri Ricci .
Folosind fluxurile Ricci în articolele sale [1] , publicate între 2002 și 2003 , Perelman a reușit să demonstreze conjectura Thurston , realizând astfel o clasificare completă a varietăților compacte tridimensionale și să demonstreze conjectura Poincaré . [2]
Note
- ↑ Vezi articole de Grigory Perelman în bibliografie.
- ↑ http://arxiv.org/pdf/math/0607607.pdf Arhivat 21 ianuarie 2021 la Wayback Machine „Această conjectură a fost formulată de Henri Poincaré [58] în 1904 și a rămas deschisă până la lucrarea recentă a lui Perelman. … Argumentele lui Perelman se bazează pe o fundație construită de Richard Hamilton cu studiul său al ecuației de curgere Ricci pentru metrica Riemanniană.”.
Literatură
- Hamilton, RS Trei colectoare cu curbură Ricci pozitivă // J. Diff. Geom. 17, 255-306, 1982.
- Hamilton, RS Patru colectoare cu operator de curbură pozitivă // J. Diff. Geom. 24, 153-179, 1986.
- Perelman, Grisha (11 noiembrie 2002), Formula de entropie pentru fluxul Ricci și aplicațiile sale geometrice, arΧiv : math.DG/0211159 [math.DG].
- Perelman, Grisha (10 martie 2003), Ricci flow with surgery on three-manifolds, arΧiv : math.DG/0303109 [math.DG].
- Perelman, Grisha (17 iulie 2003), Timp de extincție finit pentru soluțiile fluxului Ricci pe anumite trei-variete, arΧiv : math.DG/0307245 [math.DG].
- Bruce Kleiner, John Lott: Note și comentarii la lucrările lui Perelman Ricci (PDF; 1,5 MB), 2008.
- J. Rubinstein, R. Sinclair: Visualizing Ricci Flow on Manifolds of Revolution (PDF; 2,7 MB), 2004.
- Chow, Bennett, Peng Lu și Lei Ni. Fluxul Ricci al lui Hamilton. — American Mathematical Soc., 2006.