| Saramură | |
|---|---|
| nume de sine | Reo Rapa |
| Țări | Polinezia Franceză |
| Regiuni | Rapa Iti |
| Numărul total de difuzoare | 300 (2007) |
| stare | amenințare semnificativă de dispariție |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
| Superramură malayo-polineziană Zona estică malayo-polineziană Subzona oceanică subgrup polinezian | |
| Scris | latin |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | raza |
Limba rap (mai rar - rapaitian , rapansky; rap. Reo rapa ) este limba locuitorilor insulei Rapa Iti , parte a grupului Insulelor Bass din Polinezia Franceză .
Împreună cu limba Tubuai , ei formează subgrupul Rapan al limbilor polineziene de est.
Limba Rapa nu trebuie confundată cu limba Rapa Nui ( limba locuitorilor Insulei Paștelui ), în ciuda ambelor limbi aparținând aceluiași subgrup de limbi nuclear-polineziene, limba Rapa nu este varietatea sa.
În momentul de față, limba rapaitiană este împărțită în trei variante utilizate de diferite grupe de vârstă în diferite domenii de comunicare - Rapaitianul vechi (Rapa veche, limba originală, aproape a dispărut din uz), limba rapaitiană propriu-zisă (Reo Rapa, un contact). varietatea limbii care a apărut, probabil, la mijlocul secolului al XIX-lea pe fondul influenței dominante a limbii tahitiene în regiune) și noua rapaitiană (noul rapa, o variantă a limbii folosite de tânăra generație pe fundalul eforturi de revitalizare a limbii veche rapaitiane). [unu]
Rapaitianul este vorbit doar pe insula Rapa Iti, unde este folosit ca limbă de comunicare cotidiană împreună cu tahitia și franceza. [2] Majoritatea vorbitorilor de saramură locuiesc în două sate situate pe părți opuse ale Golfului Akurei - Zona și satul Akurei cu același nume cu golful, în care trăiesc mai mult de jumătate dintre locuitorii insulei. Un număr mare de rapa trăiesc în Tahiti , dar nu există date despre utilizarea lor a limbii rapaitiane, deoarece chiar și pe rapa iti toți locuitorii sunt capabili să comunice aproape în mod egal în rapaitiană, franceză și tahitiană. [3]
În 2012, numărul locuitorilor de pe insula Rapa Iti a fost estimat la aproximativ „mai puțin de 500 de oameni” [4] . Statisticile oficiale anterioare (recensământul din 2007) raportează 300 de vorbitori de rapa. [5]
Următoarea situație lingvistică se observă pe insulă [6] :
| Limba | Definiție | Cine folosește |
|---|---|---|
| Bătrânul Rapaitian | limba originară a populaţiei etnice din Rapa Iti | parte din generația mai în vârstă, foarte puțini oameni de vârstă mijlocie |
| rapaitian | o varietate de contact bazată pe vechiul rapahitian și tahitian (limba sursă dominantă este tahitiana) | întreaga populație a insulei |
| Rapaitian nou | o varietate de raphitian care face elementele tahitiene mai asemănătoare cu sunetul original al lui Rapa (rapahitianul vechi) | de vârstă mijlocie și tineri |
| tahitian | persoane de vârstă mijlocie, precum și generația mai în vârstă din anumite zone | |
| limba franceza | întreaga populație a insulei, cu excepția unor reprezentanți ai generației mai în vârstă |
Tipologic, limba Rapa este foarte asemănătoare cu alte limbi polineziene de est, cum ar fi Tubuai , Rapanui , Māori și Hawaiian .
Analiticismul predomină în limba rapaitiană - gramemele sunt exprimate folosind cuvinte separate.
_________________________________
Ca și în cazul altor limbi polineziene de est, rapa în ansamblu tinde să fie izolat , fiecare cuvânt exprimând un sens lexical sau gramatical.
Totuși, de exemplu, măsurile posesive a și o introduc o serie de excepții de la această tendință. În special, în unele cazuri, construcțiile posesive sunt formate folosind o combinație fuzională specială a articolului ( tō / te ), a indicatorului posesiv ( a / o ) și a pronumelui. [7]
_________________________________
De asemenea, unele formațiuni de cuvinte aglutinative sunt o excepție, de exemplu, utilizarea afixului -'ia pentru a forma o construcție pasivă. [opt]
Rapahitan demonstrează marcarea dependentă în sintagma substantival posesiv și predicție.
Sintagma nominală posesivăÎn sintagma substantival posesiv se observă marcarea dependentă - în toate tipurile de propoziții posesive, posesorul este marcat cu un indicator posesiv analitic a sau o , în funcție de relația în care constau posesorul și posesiv. În unele cazuri, un indicator posesiv poate fi inclus, de exemplu, într-o formațiune de fuziune cu articolul te , un indicator genitiv sau un pronume personal.
| articol nehotărât te | marker posesiv a /o | pronume posesiv (posesor) | substantiv (posedat) |
|---|
| articol | substantiv (posedat) | marker posesiv a /o | articol | substantiv (posesor) |
|---|
Marcarea dependentă se observă și în predicație în rapa - subiectul verbului tranzitiv este marcat cu desinență zero, iar obiectul direct este marcat cu un indicator analitic al cazului acuzativ i . [9]
| TAM (Timp, aspect și dispoziție) | verb | (particulă indicativă) | (indicator deictic) |
|---|
Excepție fac subiectele care constau dintr-un nume propriu într-o construcție a verbului intranzitiv - astfel de subiecte sunt marcate cu particula 'o : [10]
Limba rapaitiană demonstrează un tip acuzativ-nominativ de codificare a rolului. [9]
Propoziție agentivă cu un singur verb
Propoziție pacient cu un singur verb
propoziție cu verb dublu
La fel ca majoritatea limbilor polineziene, rapaitianul este dominat de ordinea de bază a cuvintelor VSO. [unsprezece]
Limba rapaitiană are 5 vocale (există versiuni scurte și lungi) și 9 consoane.
| Rând | A urca | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Superior | Mijlocul superior | Mediu | Mijloc-Inferior | Inferior | |
| față | i | e | |||
| Mediu | |||||
| Spate | u | o | ɑ | ||
| Mod de educație | Locul de invatamant | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Bilabiale | labio-dentare | Dentar-alveolar | Alveolar | Velar | Glotal | |
| exploziv | p | t | k | ʔ | ||
| nazal | m | n | ŋ | |||
| fricative | v | |||||
| o singură bătaie | ɾ | |||||
Ca și alte limbi polineziene de est, Rapaitianul distinge între formele duale și inclusive și exclusive ale pronumelor plural și dual.
| Singurul lucru | dual | plural | |
|---|---|---|---|
| 1 persoana (inclusiv) | ou | maua | matou |
| 1 persoană (exclusiv) | tāua | tatou | |
| 2 persoane | koe | kōrua | koutou |
| 3 persoane | 'ōna, koia | raua | ratou |
Una dintre cele mai izbitoare trăsături lingvistice în limba rapaitiană este utilizarea specifică a particulelor posesive a și o . Această trăsătură este, de asemenea, tipică limbilor polineziene de est. Există mai multe teorii despre cum se utilizează una sau cealaltă particule. Una dintre cele mai faimoase teorii, așa-numita „teoria controlului inițial” sugerează că alegerea unei particule este determinată în principal de modul în care posesorul intră într-o relație posesivă. Categoria O presupune că aceste relații au început fără voința corespunzătoare a posesorului (de exemplu, posesia unor părți ale corpului, prezența membrilor familiei), în timp ce categoria A denotă o relație în care posesorul a intrat voluntar, făcând eforturi. să facă asta.
De menționat că teoria controlului inițial include și o serie de excepții, care sunt atât confirmate, cât și infirmate de diverse limbi polineziene de est - motivele apartenenței la una sau alta categorie sunt încă obiectul de studiu al specialiștilor din această regiune. . [cincisprezece]
În plus față de „teoria controlului inițial”, cercetătorii sugerează că utilizarea unei anumite particule este fixată de tradiția de utilizare și este asociată cu raportul dintre mana (forța vitală) a posesorului și a posedatului. De regulă, în situația utilizării particulei a , posesorul are mai multă „mana” decât cel posedat, în timp ce particula o indică egalitatea acestei puteri sau predominanța ei la posedat. [cincisprezece]
Următoarea este o listă a unor substantive care sunt folosite în mod tradițional cu unul sau altul marker posesiv:
| Cu o particulă „o” | Cu particula „a” |
|---|---|
| casa | Pământ |
| canoe | copii |
| barcă | soție |
| părinţi | alimente |
| frate | animalelor |
| sora | coace |
| tara, insula | nepoţii |
| Dumnezeu | copiii nenăscuți |
| mașină | grupul din care face parte vorbitorul (echipă/asociație sportivă) |
| profesor | drumeții, excursii |
| prieten | planuri, proiecte |
| boala | |
| fericire, zâmbet | |
| oraș | |
| corp, părți ale corpului | |
| bunicii | |
| limba | |
| viaţă |
_________________________________
| limbi polineziene | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Proto-polinezian † ( Proto-limba ) | |||||||||||
| Tongan | |||||||||||
| nuclear-polinezian |
| ||||||||||