Sindromul colonului iritabil

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 16 august 2022; controalele necesită 47 de modificări .
sindromul colonului iritabil
ICD-11 DD91.0
ICD-10 K58 _
MKB-10-KM K58 și K58.9
ICD-9 564,1
MKB-9-KM 564,1 [1] [2]
BoliDB 30638
Medline Plus 000246
eMedicine med/1190 
Plasă D043183
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Sindromul intestinului iritabil (IBS) este o perturbare cronică, adesea debilitantă și pe scară largă a interacțiunii intestin-creier. În practica clinică, IBS se caracterizează prin simptome de durere abdominală recurentă și tulburări de defecare. [3] [4]

Termenul „sindrom de intestin iritabil” a apărut din rapoartele anecdotice, simptomatice, ale pacienților cu disconfort abdominal recurent cronic asociat cu obiceiurile intestinale alterate. [5]

Fiziopatologie

Modificările genetice și epigenetice, infecția și evenimentele adverse timpurii de viață pot predispune o persoană la dezvoltarea IBS, iar stresul cronic, simptomele psihologice, convingerile negative despre simptome și boli și mecanismele de adaptare inadecvate pot crește frecvența și severitatea simptomelor. Pentru unii pacienți cu IBS, bolile psihologice comorbide sau suferința pot fi mai degrabă o consecință decât o cauză a severității și frecvenței simptomelor experimentate. IBS este o întrerupere a comunicării bidirecționale dintre intestin și creier (prin axa intestin-creier) și are o etiologie biopsihosocială. [patru]

Diagnosticare

Criteriile Fundației de la Roma

Criteriile Roma IV, dezvoltate prin consens al unui grup multinațional de experți în domeniul tulburărilor intestinului-creier, pot fi utilizate pentru diagnosticare atât în ​​mediul clinic, cât și în cel al cercetării. [3]

Dureri abdominale recurente în medie cel puțin 1 zi pe săptămână în ultimele 3 luni asociate cu două sau mai multe dintre următoarele criterii:

Aceste simptome trebuie observate la pacient în ultimele 3 luni cu o durată totală de cel puțin 6 luni. [6]

Cercetare de laborator

Studii instrumentale

Tratament

Tratament non-farmacologic

Dieta și alimentația unui pacient cu sindrom de colon iritabil

Eliminarea alimentară a oligozaharidelor, dizaharidelor, monozaharidelor și poliolilor fermentabile ( FODMAP ) este populară ca tratament pentru pacienții cu IBS. FODMAP-urile duc la creșterea secreției de apă GI și la creșterea fermentației colonice, rezultând acizi grași cu lanț scurt și gaze care pot duce la dilatarea lumenului și simptome legate de alimentație la pacienții cu IBS. [3]

Fibrele solubile, cum ar fi ispaghula/psyllium, sunt un tratament eficient pentru simptomele generale și durerile abdominale în IBS, dar fibrele insolubile (cum ar fi tărâțele de grâu) trebuie evitate, deoarece pot agrava simptomele. [3] [7] [8] [4]

Tratament medical

  • Antispastice pentru pacienții cu IBS pentru ameliorarea durerii. [4] [9] [8]
  • Loperamidă la pacienții cu IBS pentru ameliorarea diareei. [8] [4] [9]
  • Rifaximină la pacienții cu IBS cu diaree pentru ameliorarea diareei. [3] [8] [4] [9]
  • Probiotice pentru ameliorarea durerilor abdominale, a frecvenței și a consistenței scaunului. [8] [4]
  • Laxative în vrac pentru pacienții cu IBS cu constipație pentru a trata constipația. [3] [8] [4]
  • Laxative osmotice la pacienții cu IBS cu constipație pentru tratamentul constipației. [8] [4]
  • Laxative de contact la pacienții cu IBS cu constipație pentru tratamentul constipației. [opt]
  • Ulei de mentă pentru pacienții cu IBS pentru a trata simptomele generale. [3] [4] [5]
  • Antidepresive pentru pacienții cu IBS pentru a reduce durerea abdominală. [3] [8] [4] [9]
  • Antipsihotice pentru pacienții cu IBS pentru a reduce durerea abdominală. [opt]
  • Eluxadolină la pacienții cu IBS cu diaree. [9] [5]

Istorie

Încă de acum 3.000 de ani, Hipocrate a descris un pacient cu dureri abdominale, tulburări ale scaunului, flatulență și nevoia de a face nevoile. În următoarele rapoarte, Osler și Hurst au descris în 1892 „colita mucoasă” cu mucus (mucoree), detritus celular și „nisip intestinal”. Mulți dintre acești pacienți s-au caracterizat prin stări isterice, ipocondriace sau depresive și sufereau de colici abdominale. Termenul „colon spastic” sau „colon iritabil” a fost folosit în 1928 de Ryle și, respectiv, în 1929 de Jordan și Kiefer, pentru a descrie defecarea. De atunci, în literatură au fost folosiți diverși termeni (diaree funcțională, diaree nervoasă, nevroză autonomă, disnergie colonică, spasme colonice, colon spastic, enterospasm, colită mucoase, colită mucomembranoasă, sindrom de colon iritabil). Chaudhary și Truelove au descris 2 subtipuri clinice distincte, și anume colon spastic cu dureri abdominale și constipație alternativă și diaree sau diaree nedureroasă. [5]

Acordând importanță problemelor de diagnostic și tratament al IBS, Organizația Mondială de Gastroenterologie a declarat 2009 „Anul Sindromului Colonului Iritabil”. [zece]

Note

  1. ↑ Baza de date ontologie de boli  (engleză) - 2016.
  2. ↑ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29sonu - 2018-06-29 - 2018.
  3. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Brian E. Lacy, Mark Pimentel, Darren M. Brenner, William D. Chey, Laurie A. Keefer. Ghid clinic ACG: Management of Irritable Bowel Syndrome  (engleză)  // American Journal of Gastroenterology. — 2020-12-14. - T. 116 , nr. 1 . — S. 17–44 . - ISSN 1572-0241 0002-9270, 1572-0241 . - doi : 10.14309/ajg.0000000000001036 . Arhivat din original la 1 aprilie 2021.
  4. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Dipesh H. Vasant, Peter A. Paine, Christopher J. Black, Lesley A. Houghton, Hazel A. Everitt. Ghidurile Societății Britanice de Gastroenterologie privind gestionarea sindromului de colon iritabil   // Gut . — 26.04.2021. — ISSN 1468-3288 0017-5749, 1468-3288 . - doi : 10.1136/gutjnl-2021-324598 . Arhivat 14 mai 2021.
  5. ↑ 1 2 3 4 P. Layer, V. Andresen, H. Allescher, SC Bischoff, M. Claßen. Actualizare S3-Leitlinie Reizdarmsyndrome: Definiție, Fiziopatologie, Diagnostic și Terapie.  Gemeinsame Leitlinie der Deutschen Gesellschaft für Gastroenterologie, Verdauungs- und Stoffwechselkrankheiten (DGVS ) und der Deutschen Gesellschaft für Neurogastroenterologie und Motilität (DGNM) – iunie 2021 – AWMF-Registrierschlkrankheiten/Ze  . — 2021-12. — bd. 59 , H. 12 . - S. 1323-1415 . — ISSN 1439-7803 0044-2771, 1439-7803 . - doi : 10.1055/a-1591-4794 .
  6. ↑ Criteriile  Roma IV  . Fundația Roma . Preluat la 6 februarie 2022. Arhivat din original la 19 ianuarie 2022.
  7. ↑ Paul Moayyedi, Christopher N Andrews, Glenda MacQueen, Christina Korownyk, Megan Marsiglio. Ghidul de practică clinică a Asociației Canadei de Gastroenterologie pentru gestionarea sindromului intestinului iritabil (IBS)  // Jurnalul Asociației Canadei de Gastroenterologie. — 2019-02-11. - T. 2 , nr. 1 . — S. 6–29 . — ISSN 2515-2084 . doi : 10.1093 / jcag/gwy071 .
  8. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Shin Fukudo, Toshikatsu Okumura, Masahiko Inamori, Yusuke Okuyama, Motoyori Kanazawa. Ghiduri de practică clinică bazate pe dovezi pentru sindromul colonului iritabil 2020  (engleză)  // Journal of Gastroenterology. — 2021-03-01. — Vol. 56 , iss. 3 . — P. 193–217 . — ISSN 1435-5922 . - doi : 10.1007/s00535-020-01746-z .
  9. ↑ 1 2 3 4 5 Anthony Lembo, Shahnaz Sultan, Lin Chang, Joel J. Heidelbaugh, Walter Smalley. Ghid de practică clinică AGA privind managementul farmacologic al sindromului de colon iritabil cu diaree  // Gastroenterologie. — 2022-07. - T. 163 , nr. 1 . — S. 137–151 . — ISSN 0016-5085 . - doi : 10.1053/j.gastro.2022.04.017 .
  10. ↑ Site-ul oficial al Organizației Mondiale de Gastroenterologie Arhivat 15 noiembrie 2012 la Wayback Machine  

Vezi și

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
În cataloagele bibliografice