Shulamita

Shulamita, Shulamith ( ebr. שולמית ‏‎, shulam(m)it ) - așa este numit iubitul regelui Solomon după locul de origine din cartea biblică „ Cântarea Cântărilor ” [1] .

Acest cuvânt din textul Bibliei apare doar de două ori și doar într-un singur verset ( Cântarea  7:1 ). Într-o traducere literală din ebraică a textului canonic (masoretic), acest verset începe: „ Întoarceți-vă, întoarceți-vă”, khash-shulamit „, întoarceți-vă, întoarceți-vă și ne vom uita la voi ”. Percepția cuvântului „khash-shulamit” ca nume propriu, caracteristică unor traduceri vechi, este incorectă din punct de vedere gramatical datorită articolului care indică faptul că acesta este un substantiv comun, care desemnează „un locuitor al satului Shulem (Shunem)”. Ca substantiv comun, acest cuvânt este tradus și în parte din manuscrisele grecești [2] . În sursele rusești, numele eroinei se găsește și sub forma Shulamith .

Cel mai adesea, cuvântul „Shulamite” este considerat a fi derivat din toponimul Sunem (Sunam), în special, există ipoteze care identifică Shulamite și Abishag Sunamite . Pielea neagră a miresei ( Cântarea  1:4 ) permite unor comentatori să-și asume identitatea lui Sulamite ca regina din Seba sau fiica faraonului – una dintre soțiile lui Solomon.

Un grup de „ipoteze folclorice”, care consideră Cântarea Cântărilor ca o colecție de imnuri de nuntă , sugerează că numele Shulamite este o formă feminină derivată de la numele lui Solomon ( evr . שְׁלמה ‏‎, Shlomo ) și înseamnă de fapt numirea solemnă a miresei în timpul ceremoniei de nuntă , ca și Solomon, este doar un nume simbolic pentru mire.

Sulamita în cultură și artă

• Piesa lui A. Goldfaden „Shulamis” (Shulamith, în idiș ) (1880).
• Povestea lui A. I. Kuprin " Shulamith " (1908).
• Opera Shulamith a lui Moses Weinstein (1937).
• Baletul Shulamith al lui Boris Asafiev (1941).
• Cântecul  Shulamith al Irinei Bogushevskaya .
• Triptic poetic de Yevgeny Yevtushenko „Shulamith” (1999-2005).
• Cântecul lui M. E. Shpilevsky , R. V. Gudievsky " Cântecul cântecelor "

În astronomie

Asteroidul (752) Sulamita , descoperit în 1913 de astronomul rus Grigori Nikolaevici Neuimin, este numit în onoarea lui Shulamita.

Idealizarea relațiilor

Există o părere că idealizarea relației dintre cele două personaje biblice Shulamita ( Cântarea Cântărilor  7:1 ) și Iubitul ei arată sublimitatea relației dintre mire și mire, care nu au intrat încă în căsătorie legală . Această relație ideală ajută la evitarea unor astfel de păcate de moarte precum curvia , adulterul , curvia etc.

Texte:

1. ( Cântarea  8:1 ). Se spune despre posibila relație de frați, ceea ce este inacceptabil pentru restul (condamnabil);
2. ( Cântarea  8:2 ). Despre inadmisibilitatea întâlnirilor solitare;
3. ( Cântarea  8:3 ). Descrierea tratamentului cast;
4. ( Cântarea  8:8 ). Restrictii de varsta.

Note

1. ↑ Shulamita // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
2. ↑ Note. Literatura ebraică // Volumul 1. Poezia și proza ​​Orientului antic / Ed. V. Sanovici. - M . : Ficțiune, 1973. - (Biblioteca de literatură mondială. Seria unu). Arhivat pe 17 septembrie 2018 la Wayback Machine

Link -uri

• Shulamita // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
• dicționar biblic

Dicționare și enciclopedii	Brockhaus și Efron evreii Brockhaus și Efron
În cataloagele bibliografice	GND : 119346745 VIAF : 37724627 WorldCat VIAF : 37724627